Loredana VOICULESCU
3528 vizualizări 28 mai 2011

Sub titlul "Protestul care a şocat România", Der Spiegel a publicat recent un articol despre gestul lui Adrian Sobaru, românul care s-a aruncat în decembrie anul trecut de la balconul Parlamentului. "În decembrie anul trecut, un român a ţinut prima pagină a ziarelor sărind de la un balcon situat la şapte metri înălţime în Parlamentul de la Bucureşti. Protestul lui Adrian Sobaru împotriva măsurilor de austeritate din ţară a făcut din el un erou pentru unii şi a stârnit o dezbatere în ceea ce priveşte viitorul României. Dar ce înseamnă cu adevărat gestul său?", se întreabă autorul articolului.

Articolul este ilustrat cu fotografia care îl arată pe Sobaru aruncându-se de la balcon, dar şi cu alte fotografii, dintre care una cu familia acestuia şi alta cu o imagine din centrul istoric al Bucureştiului, cu clădiri scorojite.

"România, o ţară cu salarii mici"

Der Spiegel a fost şi la ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, pentru a-i cere părerea despre gestul lui Sobaru, dar şi despre măsurile de austeritate impuse de guvernul român. "Poartă un costum negru, cu dungi, de tipul celor întâlnite mai ales în rândul bancherilor de top", notează autorul.

"Ialomiţianu se referă la programul de austeritate din România ca fiind cel mai dur din Europa. Acesta a fost implementat într-o ţară care deseori atrage mai puţină atenţie decât altele, o ţară care este parte a Europei, dar încă nu în totalitate. România nu face încă parte din spaţiul Schengen sau din zona euro, deşi îşi propune aceste lucruri. Este, de asemenea, o ţară cu salarii mici, care a trecut printr-o perioadă de creştere economică record timp de mai mulţi ani, urmată de o prăbuşire puternică în timpul crizei financiare", precizează autorul.

Potrivit acestuia, România este cunoscută pentru economia neobservată, evaziunea fiscală şi munca la negru. "România, împreună cu Grecia şi Bulgaria, se numără printre cele mai corupte ţări europene în evaluările anuale ale Transparency International. Ţara este profund îndatorată la UE, Banca Mondială şi mai ales la Fondul Monetar Internaţional (FMI)", se arată în articol.

Autorul spune că atunci când acordă împrumuturi, FMI de obicei exercită presiuni asupra naţiunilor împrumutate pentru adoptarea unor măsuri de austeritate, pentru privatizarea industriei deţinute de stat şi pentru însănătoşirea bugetelor naţionale. "Stând în ministerul său, Ialomiţianu subliniază faptul că vorbeşte în numele unui Guvern care ia propriile sale decizii şi că nici FMI nici Comisia Europeană nu dictează ce trebuie făcut la Bucureşti. Guvernul, spune el, este responsabil pentru măsurile drastice de austeritate care l-au determinat pe Adrian Sobaru să sară de la balconul Parlamentului şi i-a scos pe protestatari pe străzi în toamna precedentă", arată Der Spiegel, adăugând că Ministrul Finanţelor a trebuit, la un moment dat, să caute un adăpost în biroul său fugind de angajaţii nemulţumiţi. Ialomiţianu insistă însă că rămâne, totuşi, neînfricat şi că economia românească face progrese. Guvernele viitoare, adaugă el, vor fi recunoscătoare pentru deciziile actualei Puteri.

"Un moment groaznic"

Ialomitianu are o diplomă în finanţe de la o universitate din Transilvania şi a studiat şi în diferite ţări europene. El ar dori să vadă România că îndeplineşte criteriile pentru a deveni parte a zonei euro cât mai repede posibil, deşi 2015 este, de obicei, menţionat ca an "ţintă" pentru aderarea la zona euro, arată publicaţia menţionată. De asemenea, Ialomiţianu speră să atragă mai multe investiţii străine în România. "Desigur este dificil pentru oameni. Nimănui nu îi place să îşi vadă veniturile reduse ", spune Ialomiţianu.

Ialomitianu a interpretat gestul lui Sobaru drept un gest de protest. Ministrul a fost acolo şi a asistat la modul în care realitatea a izbucnit brusc pe tărâmul Parlamentului protejat de lumea exterioară, comentează autorul. "A fost un moment teribil. Nici un guvern care ia decizii nu vrea ca ceva de genul acela să se întâmple", a declarat Ialomiţianu pentru publicaţia citată. Ministrul îşi drege vocea, în căutarea cuvintelor potrivite pentru a exprima atât simpatia cât şi resentimentele, iar apoi spune: "Eu nu cred că aceasta este modalitatea potrivită pentru ca cineva să îşi demonstreze nemulţumirea".

Citește și: