Românii ar putea plăti de anul viitor impozite de până la două ori mai mari pentru locuinţe, potrivit noului Cod Fiscal. Administraţiile financiare vor putea aplica cote de impozitare între 0,08% şi 0,2% din valoarea  impozabilă a clădirilor rezidenţiale, faţă de 0,1% în prezent.

Noul Cod Fiscal aduce veşti proaste şi pentru persoane cu profesii independente care vor plăti mai mult la stat. Noul Cod Fiscal le aduce acestora o majorare cu 10,5% a contribuţiei individuale la pensii, care nu poate depăşi 5 salarii medii pe economie. Astfel, vor fi dezavantaţi cei ce câştigă în medie până la 2.500 euro/lună şi vor fi avantajaţi cei cu bani mai mulţi, atrag atenţia experţii fiscali contactaţi de gândul

În plus, firmele româneşti vor fi dezavantajate faţă de cele din alte state UE în ce priveşte plata impozitelor pe dividente, mai susţin consultanţii fiscali.

În afară de reducerea TVA la 20% care se va aplica din 2016, celelalte măsuri de relaxare fiscală promise – reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%, eliminarea “taxei pe stâlp” şi a supraccizei - au fost amânate pentru 2017.

Noul Cod Fiscal aduce veşti bune pentru mulţi dintre politicieni, de exemplu. Codul îi avantajează pe cei care deţin mai multe case şi pe cei cu locuinţe cu o suprafaţă mai mare de 150 de metri pătraţi. Pentru prima casă în afara celei de domiciliu se plătea până acum la primărie un impozit majorat cu 65%, pentru a doua un impozit mărit cu 150%, iar pentru a treia cu 300%.  Aceste taxe majorate vor fi eliminate din 2016. La fel şi cele pentru proprietăţile cu suprafeţe mai mari de 150 de metri pătraţi.

Actuala variantă a Codului Fiscal urmează să fie votată de Parlament, pentru ca apoi să fie trimisă spre promulgare preşedintelui Klaus Iohannis.

Veşti proaste pentru 650.000 de PFA-uri

În urma discuţiilor din Parlament s-a decis reducerea cotei de TVA la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, respectiv aplicarea unei cote de 9% pentru alimente şi băuturi nealcoolice şi aplicarea unei cote de 5% pentru livrarea de locuinţe sociale, livrarea de ziare, reviste, cărţi, manuale şcolare, accesul la evenimente culturale, competiţii sportive.

PFA-urile ( persoane fizice autorizate) vor datora însă impozite mai mari la stat. Este vorba de 650.000 de PFA-uri, persoane ce desfăşoară activităţi şi profesii independente, care vor trebui să plătească contribuţii individuale la pensii mai mari cu 10,5%, plafonate la nivelul de 5 salarii medii pe economie.

“În urma ultimelor discuţii privind relaxarea fiscală a mai rămas o lacrimă cu gust amar, vărsată în general de cel puţin 650.000 persoane, PFA-urile, persoane ce desfăşoară activităţi şi profesii independente. Pentru acestea, noul Cod fiscal aduce o majorare cu 10,5% a contribuţiei individuale la pensii, este drept, plafonată superior la nivelul de 5 salarii medii pe economie, adică o dezavantajare a celor ce câştigă în medie până la 2.500 euro/lună şi o avantajare a celor cu bani mulţi”, a declarat pentru gândul consultantul fiscal Adrian Benţa.

Benţa spune că dacă vor să primească pensie întreagă, aceste persoane achită şi procentul de 15,8%, contribuţia pe care ar fi plătit-o şi un angajator, dacă ar fi fost salariat. Aceste contribuţii devin obligatorii, chiar dacă PFA este salariat în altă parte.

“Dacă se adevereşte şi ultima discuţie privind contribuţia la sănătate, pentru aceste persoane nu se va mai aplica un plafon superior de la care să se acorde scutirea, chiar dacă serviciile primite din sistemul medical sunt identice pentru toţi contribuabilii”, a mai arătat Benţa.

Impozite diferenţiate pe clădiri, în funcţie de scopul utilizării. Impozit de 10 ori mai mare pentru sediile sociale ale IMM-urilor

În noul Cod Fiscal impozitul pe clădiri va fi diferenţiat în funcţie de scopul utilizării acesteia. Dacă o clădire este rezidenţială –adică neutilizată în activităţi economice -, impozitul este între 0,08% şi 0,2%, în funcţie de decizia Consiliului Local.

Dacă însă clădirea are destinaţie mixtă, şi aici se regăsesc majoritatea sediilor sociale ale societăţilor din categoria IMM-urilor sau sediul social al persoanelor ce desfăşoară activităţi independente, impozitul se majorează de aproape 10 ori, respectiv în procent de 0,2% - 1,3% din valoarea construcţiei.

“Diferenţa între utilizarea economică şi simpla deţinere a unui sediu social, pentru că aşa s-a înfiinţat entitatea, este discutabilă din punct de vedere normativ, respectiv dacă se decontează cheltuielile cu utilităţile”, mai arată consultantul fiscal.

Pretinsa relaxare fiscală accentuează discriminările la care sunt supuse firmele româneşti 

Tot în urma aşa-zisei relaxări fiscale, rămân şi se accentuează discriminările privind regimul de impozitare al capitalurilor româneşti, unele care nu există în actualul Cod fiscal, unele generate chiar de aplicarea unor directive europene.

Este vorba de impozitarea diferenţiată în funcţie de rezidenţa fiscală pentru impozitul pe dividend, impozitul pe redevenţe, impozitele pe dobânzi, capitalurile naţionale fiind impozitate – în unele cazuri şi în funcţie de anumite condiţii - suplimentar faţă de capitalurile străine.

“Astfel, impozitul pe dividend plătit de o companie românească către o altă companie românească va fi taxat cu 16%, iar dacă s-ar face aceleaşi plăţi de dividende către companii din alte state membre, cu respectarea unor criterii foarte uşor de îndeplinit, veniturile din dividende sunt scutite de impozitare în România doar în raport de rezidenţa fiscală a societăţii mamă”, a declarat pentru gândul consultantul fiscal Dragoş Pătroi.

Pătroi mai spune că la plăţile de redevenţe către societăţi mamă din alte state membre, cu condiţia respectării unor condiţii de deţinere uşor de îndeplinit, plăţile către societăţile străine din alte state membre sunt scutite de impozitare. În cazul în care aceste redevenţe sunt încasate de societăţi româneşti, acestea sunt supuse impozitului pe profit de 16%.

„Cu siguranţă că aceste scutiri de impozite sunt generate de aplicarea unor reglementări europene, însă acestea trebuie aplicate şi pentru capitalul naţional, pentru a nu ne regăsi în situaţii de concurenţă neloială chiar în ţara noastră”, spune  Dragoş Pătroi.

Eliminarea supraccizei la carburanţi şi a taxei pe stâlp, amânate pentru 2017

Supraacciza la carburanţi - ce a determinat transportatorii să alimenteze în alte state - va fi păstrată până în 2017. "Pe principiul acesta probabil se va tot amâna eliminarea acesteia, la fel ca şi celebra taxă pe stâlp, care rămâne în vigoare şi în 2016", este de părere expertul fiscal.

Luni, comisia pentru buget - finanţe din Senat a votat amendamentele convenite de liderii de partide.

Astfel, reducerea TVA la 20% se va aplica din 2016, în schimb, celelalte măsuri – reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%, eliminarea taxei pe stâlp, reducerea cu 18%, în medie, a accizelor, plafonarea bazei de calcul a contribuţiilor de asigurări la 5 salarii medii – au fost amânate pentru 2017.

În schimb, taxa pe stâlp pentru investiţiile în agricultură va fi eliminată începând cu 1 ianuarie 2016.

Noul Cod fiscal prevede aplicarea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 5,5% la toate veniturile.

“De exemplu, deşi impozitul pe dividende nu mai scade de la 16% la 5%, rămâne în vigoare prevederea care stabileşte ca obligatorie plata CASS şi pentru aceste venituri. În prezent, persoanele care au contracte de munca nu plătesc CASS pentru veniturile din dividende. În acelaşi timp, este amânată şi prevederea prin care baza de calcul a CASS se plafona la 5 salarii medii lunare”, potrivit contexpert.ro.

Gabriel Biriş, partner la Biriş Goran SPARL, spune că actuala formă a noului Cod Fiscal prevede o creştere semnificativă a bazei de calcul la plata CAS pentru venituri independente, deşi CAS pentru venituri din activităţi independente scade de la 26,5% la 10,5%.

Codul Fiscal aprobat iniţial de Parlament prevedea printre altele reducerea TVA de la 24% la 19% de la 1 ianuarie 2016, eliminarea "taxei pe stâlp" şi a supraaccizei la carburanţi şi scăderea impozitului pe dividende. Consiliul Fiscal a calculat că impactul bugetar al măsurilor de relaxare fiscală din Codul Fiscal aprobat de Parlament este de 17 miliarde de lei, adică 2,3% din PIB, arătând că “este discutabilă oportunitatea unei relaxări fiscale de asemenea proporţii”.

Taxe şi impozite care cresc:

- CAS pentru venituri din activităţi independente (deşi cota scade de la 26,5% la 10,5%, baza de calcul creşte semnificativ)
- CASS (5,5%) pentru dividende, dobânzi, drepturi de autor – anterior nu se datorau dacă existau venituri din salarii sau activităţi independente;
- Impozitul pe clădiri datorat de persoane fizice pentru spaţii cu destinaţie comercială.

Taxe şi impozite care scad:

-Cota standard de TVA pentru toate bunurile şi serviciile va scădea în 2016 de la 24% la 20%

- Impozitul pe clădiri pentru locuinţe, la persoane fizice, pentru mai multe imobile deţinute (se elimina majorarea de până la 300%);

- Impozitul pe clădiri, pentru locuinţe deţinute de persoane juridice - de la 1,5% la între  0,08-0,2%, în funcţie de decizia autorităţilor locale
- Se elimină impozitul pe construcţii speciale (“taxa pe stâlp”) pentru construcţiile din agricultură.

Ce măsuri de relaxare fiscală se amână pentru 2017:

- Reducerea impozitului pe dividente de la 16% la 5%
- Eliminarea taxei pe stâlp
- Reducerea cu 18%, în medie, a accizelor
- Plafonarea bazei de calcul a contribuţiilor de asigurări de sănătate la 5 salarii medii pe economie

Citește și: