Loredana VOICULESCU
16953 vizualizări 15 apr 2013

China Gezhouba Group Company Ltd. (CGGC), una dintre primele 10 companii chineze din domeniul infrastructurii energetice şi de transport, este interesată să construiască hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti. Investiţia este estimată la 1,4 miliarde de euro şi ar crea 5.000 de locuri de muncă. După mai multe întâlniri cu autorităţile române în ultimii ani, oficialii firmei au constatat recent la Bucureşti că Guvernul român nu s-a decis, încă, asupra procedurii de atribuire a contractului.

LEONHARD EULER, matematicianul care a „inventat” funcţia matematică, omagiat de Google printr-un Doodle. Contribuţiile lui LEONHARD EULER la matematică. VIDEO

În loc de date concrete, investitorii au fost întâmpinaţi la Cluj cu pâine şi sare şi o prezentare la planşă, acest lucru nefiind tocmai ceea ce aşteptau oaspeţii străini. De ce au plecat nemulţumiţi investitorii?

“Documentaţia suficientă şi completă despre acest proiect este încă aşteptată”, a declarat pentru gândul Shi Li, vicepreşedintele CGGC, companie care a construit cea mai mare hidrocentrală din lume, Trei Defilee (fluviul Yangtze, China). 

Prefectul judeţului Cluj, Gheorghe Vuşcan, spune că i-a primit cum a putut mai bine, dar dă vina pe timpul scurt pentru pregătirea vizitei. "Noi i-am primit ospitalier. Ei au fost şi în zona unde urmează să se construiască hidrocentrala. Au fost impresionaţi de oameni şi de frumuseţea locurilor", se mândreşte Vuşcan. 

Pe hârtie, Deloitte, consultantul selectat de autorităţi acum aproape trei ani în baza unui contract de 5 milioane de euro şi care trebuia să găsească potenţiali investitori, a stabilit că hidrocentrala de lângă Cluj-Napoca va fi gata în 2020.

CGGC, care nu are în portofoliu nici un proiect în Europa, a fost, la un moment dat, contractor la un proiect câştigat în Etiopia de ENKA, partenerul turc al Bechtel, la construcţia Autostrăzii Transilvania.

Informat "pe scurt"

Contactat de gândul, Shi Li, unul dintre vicepreşedinţii companiei China Gezhouba Group Company Ltd. (CGGC), care a venit recent în România, ne-a transmis, prin e-mail, că a fost informat "pe scurt" despre proiect şi că "este foarte greu de spus în acest moment dacă CGGC ar investi în acest proiect".

“Am avut o întâlnire cu Hidroelectrica în timpul acestei vizite (la Cluj-Napoca n.n.) şi am fost informat pe scurt despre acest proiect. Documentaţia suficientă şi completă despre acest proiect este încă aşteptată”, a declarat pentru gândul Shi Li, vicepreşedintele CGGC.

Foto ziuadecj.realitatea.net

El a precizat că CGGC şi-a prezentat propunerea şi la Ministerul Energiei. Ministrul Constantin Niţă nu a putut fi contactat până la publicarea acestui articol.

“Aşa cum am precizat în conferinţa de presă de la Cluj-Napoca, CGGC este foarte interesată de acest proiect, deoarece CGGC este o companie specializată în domeniul proiectelor de baraje şi hidrocentrale. CGGC şi-a exprimat interesul şi la ministerul de profil", a spus Shi Li.

"Este foarte greu de spus în acest moment dacă CGGC ar investi în acest proiect pentru că până acum nu s-a stabilit procedura de achiziţie în cadrul investiţiei şi nici nu este clar cum se va face proiectarea, achiziţia şi construcţia”, a declarat Shi Li, răspunzând la întrebarea gândul dacă CGGC este interesat să participe la o eventuală licitaţie pentru atribuirea contractului. 

Investitorii, primiţi cu planşe şi date generale

Sosit recent în România, Shi Li a fost la Cluj, judeţul unde ar urma să se construiască hidrocentrala.

Autorităţile locale l-au primit cu pliante şi "planşe cu date generale, nu detalii" despre proiect, precizând că după ce va fi lansată procedura de atribuire, toate firmele interesate vor putea studia şi informaţii mai detaliate, în urma achiziţiei caietului de sarcini.

"Le-au fost prezentate planşe, informaţii tehnice publice, generale. Când va fi lansată procedura, ei vor putea să studieze datele din caietul de sarcini. Le-am prezentat date generale, dar nu la nivel de detalii", a declarat pentru gândul senatorul PSD Alexandru Cordoş, care a explicat că, împreună cu senatorul PSD Liviu Pop, "a ţinut legătura" cu mai multe firme, printre care şi cu CGGC. "Am făcut demersuri şi am insistat să vină la noi şi să meargă şi la Cluj", a adăugat Cordoş.

Cordoş spune că deocamdată nu a fost stabilită forma contractului. "Nu se ştie dacă va fi PPP sau altă formă de contract", a confirmat pentru gândul şi prefectul judeţului Cluj, Gheorghe Vuşcan.

Vizita în China, în luna mai

Dacă deocamdată nu se cunoaşte cum va fi atribuit contractul pentru Tarniţa-Lăpuşteşti, se ştie însă că, undeva la sfârşitul lunii mai, va avea loc o vizită a unei delegaţii române în China. "Nu ştiu dacă voi face parte din delegaţie. Va merge ministrul Energiei, dacă va fi nevoie şi de prezenţa mea, vom vedea", a mai spus Cordoş.

Întrebat dacă CGGC are proiecte în Europa, senatorul PSD ne-a transmis că CGGC este "la începutul unor contracte în Muntenegru şi Bosnia". În tabelul din aprilie 2013 nu este menţionat vreun proiect al CGGC în aceste state. 

Foto: tarnita-lapustesti.ro// captura video din filmul de prezentare a proiectului

Prefectul judeţului Cluj dă vina pe timpul scurt

Prefectul judeţului Cluj, Gheorghe Vuşcan, spune că i-a primit cum a putut mai bine, dar că timpul pe care l-a avut la dispoziţie pentru organizarea vizitei a fost scurt. 

"Ne-am bucurat să primim delegaţia din partea CGGC, una dintre primele 10 companii din China din domeniul infrastructurii. Înainte să vină la noi au fost primiţi de domnul ministru Constantin Niţă. Directorul Hidroelectrica Cluj le-a prezentat proiectul, au fost în zonă. Le-am prezentat şi alte proiecte", a declarat pentru gândul prefectul judeţului Cluj.

"Noi le-am pus la dispoziţie informaţii generale. Întâlnirea a fost organizată într-un timp scurt. Le-au fost prezentate planşe legate de capacitatea lacului, diferenţa de înălţime, debite. Noi nu puteam să oferim mai multe date. La nivelul întâlnirii nu se puteau da mai multe detalii", este de părere şi prefectul. 

El a adăugat că reprezentanţii companiei chineze au precizat că urmează ca o eventuală decizie de a investi la proiectul de la Tarniţa-Lăpuşteşti să fie luată ulterior în board-ul companiei chineze. 

"Noi i-am primit ospitalier. Ei au fost şi în zona unde urmează să se construiască hidrocentrala. Au fost impresionaţi de oameni şi de frumuseţea locurilor", se mândreşte prefectul Vuşcan. 

Foto: tarnita-lapustesti.ro// captura video din filmul de prezentare a proiectului

"Deloitte a contactat peste 100 de potenţiali investitori". A rămas doar unul 

China Gezhouba Group Company Ltd (CGGC), una dintre primele zece companii din China din domeniul infrastructurii, listată la bursa de la Shanghai, a propus autorităţilor române construirea hidrocentralei de la Tarniţa-Lăpuşteşti, după cum reiese dintr-un document ce cuprinde lista proiectelor majore de baraje derulate în lume de companii din China şi aflate în diverse stadii de execuţie.

Lista cuprinde un număr de 300 proiecte de construcţie de baraje din portofoliul a 13 dintre marile companii chineze din domeniu. Dintre proiecte, doar 10 sunt în Europa, însă nici unul în UE.

În document se mai precizează că "Gezhouba şi-a exprimat interesul în a investi în construcţia hidrocentralei după ce Deloitte (consultantul selectat în 2010 de autorităţile române n.n.) a contactat peste 100 de potenţiali investitori".

Potrivit documentului, datat aprilie 2013 şi care este o variantă mai recentă a altui document din ianuarie 2012, termenul de începere a lucrărilor pentru hidrocentrala de pe Someşul cald era anul 2012, finalizarea investiţiei fiind programată în 2018.

(clic pe imagine pentru a mări)

Sursa: internationalrivers.org

În tabel, pe coloana “certitudinea datelor” se specifică “nesigur”. 

(clic pe imagine pentru a mări)

Sursa: internationalrivers.org

La capitolul finanţare nu este specificată nici o cifră. Autorităţile române au menţionat că valoarea investiţiei totale necesare este de 1,4 miliarde de euro, faţă de un miliard de euro, cât era estimarea Hidroelectrica în 2010. 

Lista mai relevă că proiectele de hidrocentrale pe care Gezhouba le construieşte, singură sau în parneteriat cu alte companii, sunt în Myanmar, Cambodgia, Ecuador, Ethiopia, Indonesia, Iran, Kazahstan, Lao, Nepal, Nigeria, Pakistan, Filipine şi Sudan.

Ce hidrocentrale au construit chinezii în Europa

CGGC nu are în portofoliu proiecte de hidrocentrale construite în Europa, reiese din documentul datat aprilie 2013. "În Europa, CGGC este la începutul unor contracte în Bosnia şi Muntenegru", spune senatorul Alexandru Cordoş.

De altfel, nici alte companii chineze din domeniu nu au avut prea mult succes în a pătrunde pe pieţele europene.

Lista cu cele mai mari baraje din portofoliul companiilor chineze construite în lume arată că, de exemplu, în Albania, pe râul Drin, o altă companie chineză - China International Water and Electric  Corporation - a construit o hidrocentrală de capacitate medie, de 40 MW, costul proiectului fiind 150 milioane dolari. Investiţia a fost asigurată de China Exim Bank.

În Turcia, compania China National Electric Equipment Corporation a finalizat în 1993 o hidrocentrală de capacitate medie. Costul proiectului nu este specificat.

În Ucraina, compania chineză Synohidro a propus autorităţilor construirea unei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj de 1000 MW, similară cu cea din proiectul Tarniţa-Lăpuşteşti, investiţia fiind de 1,4 miliarde dolari, faţă de 1,4 miliarde euro cât este estimarea pentru hidrocentrala de pe Someşul cald. La stadiul proiectului este menţionat “propunere”, iar datele - “certe”.

În Belarus şi Georgia, alte companii chineze au construit câte o hidrocentrală. Una va intra în funcţiune în 2015, iar cealaltă a fost finalizată în 2006. În Macedonia, un proiect de 1,5 miliarde de dolari figurează ca “anulat”.

Legătura dintre CGGC şi Bechtel. Cine a finanţat lucrările CGGC

Pe de altă parte, din lista celor 300 de proiecte reiese că CGGC a colaborat cu compania turcă Enka - partenerul Bechtel la construirea Autostrăzii Transilvania - la un proiect în Etiopia.

În Etiopia, CGGC a fost aleasă drept contractor de compania turcă ENKA, cu care a finalizat în 2011 o hidrocentrală, investiţia fiind de 142 de milioane de dolari. In acest proiect, finanţarea a provenit de la China Exim Bank si Etiopian Electric.

In Nepal, finanţarea proiectului de 77 de milioane de dolari pentru hidrocentrala de pe râul Chamelya a fost asigurată de Korea şi OPEC.

Tot în Nepal, o altă hidrocentrală, de 45 MW, finalizată în anul 2000, cu o investiţie de 98 de milioane de dolari, a fost finanţată de Panda Energy.

O hidrocentrală de capacitate mare, de 2.600 MW, în Nigeria, pe râul Benue, o investiţie de 1,4 miliarde dolari – asemănătoare cu cea de la Tarniţa-Lăpuşteşti - şi finanţată de China Exim Bank, apare la stadiu ca fiind “întârziată” . Nu sunt specificate datele de începere şi terminare ale acestui proiect.

Reiese că, presupunând că CGGC ar fi selectată să construiască hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, aceasta ar fi una dintre marile investiţii în domeniu ce ar fi executată de compania chineză.

Cine este CGGC

China Gezhouba Group Company Limited este o companie care îşi desfăşoara activitatea în construcţia de căi ferate, drumuri, autostrăzi, centrale nuclearo-electrice, aeroporturi, porturi. Compania este, de asemenea, implicată în domeniul producerii de energie hidro, producţia şi vânzarea de ciment, precum şi explozivi, potrivit Reuters.

Variatia preţului pe acţiune în ultimii trei ani


 Sursa Reuters

Istoria proiectului hidrocentralei cu acumulare prin pompare Tarniţa-Lăpuşteşti

Ideea proiectului hidrocentralei datează din 1975-1985, când au fost realizate studii pentru găsirea unei zone favorabile, iar în 1985-1988 a fost ales bazinul Someşului cald.

Hidrocentrala ar urma să se construiască în judetul Cluj, la 30 km amonte de Cluj-Napoca, pe Valea râului Someşul cald.

"Construcţia hidrocentralei cu acumulare prin pompaj CHEAP Tarniţa-Lăpuşteşti reprezintă o prioritate a strategiei pe termen scurt şi mediu de dezvoltare a sectorului energetic românesc în perioada 2007-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1069/ 2007", se mai arată pe site-ul proiectului. 

Cum va arăta şi unde ar urma să fie construită hidrocentrala:

 

Hidrocentrala va avea un rolul esenţial în participarea la reglajul frecvenţă-putere necesar odată cu intrarea în funcţiune a grupurilor 3 si 4 de la CNE Cernavodă.

Hidroelectrica a angajat prin procedură de licitaţie restrânsă un consultant general (asocierea Deloitte Consultanţă, HydroChina Zhong Nan Engineering Corporation, BCR) pentru servicii de consultanţă juridică, financiară, comercială şi tehnică în vederea selectării de investitori şi înfiinţării societăţii comerciale pentru realizarea obiectivului. 

Contractul de consultanţă, de 5 milioane de euro, a fost semnat pe 25 august 2010. 

Prin mâinile căror minişti a trecut proiectul hidrocentralei

- În aprilie 2009 presa a relatat că Ministerul Economiei, condus de Adriean Videanu, a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern prin care se urmăreşte începerea investiţiei în hidrocentrala de la Tarniţa-Lăpuşteşti, judetul Cluj, proiect in valoare de 1,1 mld. euro cu o capacitate instalata de 1.000 MW. Pentru acest proiect, ministerul condus de Adriean Videanu urmărea realizarea unei societăţi mixte formată din Hidroelectrica şi parteneri strategici, potrivit Mediafax.

- În octombrie 2011, ministrul Ion Ariton s-a întâlnit la Beijing cu o delegaţie a companiei chineze China Gezhouba Group International Engineering Co., care şi-a exprimat intenţia de a se implica în realizarea hidrocentralei de acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti. "Este unul dintre principalele proiecte ale Guvernului României şi suntem decişi să-l implementăm cât mai repede", a declarat Ariton la acea vreme.

- În decembrie 2011 premierul Emil Boc anunţa că Guvernul urma să selecteze în primăvara anului 2012 compania care să participe, în parteneriat cu statul, la construcţia hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti.

- În februarie 2013, ministrul delegat pentru Proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine, Dan Şova, a declarat că reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă şi hidrocentrala Tarniţa-Lăpusteşti sunt proiecte ce trebuie realizate în acelaşi timp. 

“Reactoarele 3 şi 4 şi Tarniţa sunt două proiecte ce trebuie realizate împreună, în acelaşi timp, pentru că centrala de la Tarniţa are o logică destul de redusă în absenţa reactoarelor, iar acestea, fără Tarniţa, ar funcţiona foarte greu. Acolo se produce un surplus de energie care e consumat în general noaptea, când vârful de consum este mai jos şi atunci se foloseşte energia de la 3 şi 4 pentru a împinge apa în lac la Tarniţa pentru ca, în timpul zilei, când este vârf de consum, să foloseşti energia hidro”, a explicat în februarie Şova.

Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica: "Proiectul trebuie trecut la capitolul <<Fata Morgana>>"

Avocatul Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica, societate aflată în insolvenţă, a declarat pentru gândul că proiectul hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti nu mai reprezintă este o prioritate pentru Hidroelectrica. "Alţii vor să îl prioritizeze acum. Acest proiect trebuie trecut la capitolul <<Fata Morgana>>, la fel ca unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă".

Întrebat dacă Hidroelectrica va păstra poziţia de acţionar majoritar, cu 51% din acţiuni în realizarea proiectului, aşa cum se prevedea în proiectul iniţial, Borza a fost categoric. “Exclus. Hidroelectrica este în insolvenţă. Avem datorii către creditori de un miliard de euro. De unde să dăm 1,4 miliarde de euro, cât sunt necesare proiectului?”, întreabă el retoric.

Varianta aducerii unor investitori chinezi este agreată de Borza.

„Chinezii stau pe un munte de bani. Ne dau târcoale de mulţi ani, dar fără succes. Parcă dolarul chinez nu este tipărit tot la Washington”, spune Borza.

Stadiul proiectului şi etapele până la semnarea contractului

Potrivit site-ului proiectului, în luna Decembrie 2012 Comisia de Negociere a aprobat “Documentaţia de licitatie pentru selectarea investitorilor”. Această documentaţie aşteaptă acum aprobarea Grupului interministerial de lucru pentru lansarea anunţului public.

- Conform calendarului cuprins în contractul de consultanţă, anunţul de lansare a procedurii competitive de atragere a investitorilor privaţi va fi publicat imediat după aprobarea de către Grupul interministerial de lucru.

- Depunerea ofertelor angajante este previzionată pentru perioada iunie-iulie 2013, selectarea de investitori pentru etapa de negociere a acordului investitorilor fiind preconizată pentru septembrie 2013.

- Semnarea acordului Investitorilor şi înregistrarea societăţii de proiect sunt estimate să aibă loc în noiembrie şi respectiv, decembrie 2013.

- Societatea de proiect CHEAP Tarniţa-Lăpuşteşti va realiza Obiectivul de Investiţii, urmând a se ocupa de obţinerea tuturor autorizărilor necesare, obţinerea proiectului tehnic şi documentaţiei de achiziţie, de organizarea licitaţiei pentru alegerea contractorului general, semnarea contractului de executie a obiectivului de investiţii, desfaşurarea lucrărilor de execuţie, punerea în funcţiune şi în final, exploatarea CHEAP Tarniţa-Lăpuşteşti.

- Semnarea contractului de execuţie lucrări este preconizată pentru semestrul II/2014, iar execuţia lucrărilor necesare punerii în functiune a primelor două grupuri energetice pentru semestrul II/ 2018. Punerea în funcţiune conform indicatorilor aprobaţi la capacitate finală este estimată pentru semestrul II/ 2020, se mai arată pe site-ul proiectului.

Amintim că în calendarul agreat iniţial de autorităţi, depunerea ofertelor angajante era programată în perioada septembrie-octombrie 2011, selectarea de investitori pentru etapa de negociere a acordului investitorilor fiind preconizată pentru intervalul octombrie – decembrie 2011.

Primarul comunei Râşca: Avem peste 400 de case de vacanţă. Ideea lacului artificial a fost a mea

Ioan Morar, primar comuna Râşca (Cluj), pe teritoriul administrativ al căreia va fi construită hidrocentrala Tarniţa, a declarat pentru gândul că în ultimii ani în zonă au fost construite peste 400 de case de vacanţă.

Morar spune că proprietarii vilelor au luat probabil în calcul faptul că odată cu punerea în practică a proiectului hidrocentralei va fi amenajat în zonă şi un lac artificial.

Foto: tarnita-lapustesti.ro// captura video din filmul de prezentare a proiectului

"Avem aici peste 400 de case de vacanţă. Multe s-au construit în ultmii ani. Ideea lacului artificial a fost a mea, sper că se va amenaja. Turismul în zonă va exploda", speră primarul Ioan Morar. El a adăugat că şantierul ar urma să fie organizat pe o suprafaţă de circa 80 de hectare, dar că nu este necesară strămutarea nici unei gospodării.

"Hidrocentrala va fi construită pe un platou unde acum este o păşune. Este un platou de 350 de hectare, rămâne loc şi pentru vaci să pască, şi pentru tot", dă el asigurări.

Foto: tarnita-lapustesti.ro// captura video din filmul de prezentare a proiectului

"Investitorii chinezi au fost la noi şi acum 4 ani, şi acum 2 ani. Am înţeles că e una dintre cele mai mari companii. De 10 ani se tot actualizează actele şi avizele, sunt în stadiu avansat. Cu mare noroc de la bunul Dumnezeu sperăm să se înceapă investiţia aici cât mai repede. Numai cine nu va dori să muncească nu va munci aici. Ar fi raiul pe pământ. Doamne iartă-mă, ar fi ok", conchide Morar.

Ştirile economice de ultimă oră, de acum şi pe Facebook, pe pagina Gândul Financiar

Citește și: