2400 vizualizări 11 apr 2016

"La prima vedere, economia pare pe drumul cel bun. Statisticile oficiale prezintă un trend pozitiv, impulsionat de reducerea TVA-ului şi revenirea încrederii românilor în economie. Oamenii au prins din nou curaj să facă investiţii, să cumpere case, maşini, bunuri de folosinţă îndelungată, consumul a revenit pe plus. Dincolo de statistici, economia reală se luptă însă să supravieţuiască", se arată într-un comunicat al firmei de business information şi credit management.

Cele mai multe societăţi comerciale aflate în procedură de faliment erau în sectorul construcţiilor (9%), urmate de cele din comerţul cu alimente, băuturi şi tutun (5%) şi transporturi (4%). Comerţul cu material lemnos, restaurantele şi comerţul cu produse nealimentare se aflau, de asemenea, în topul falimentelor.

"Statistica prezintă, cu alte cuvinte, domeniile unde riscul de faliment este cel mai ridicat. În construcţii, de exemplu, sunt cu peste 150 de firme în faliment mai multe decât în 2014, semn că acest segment prezintă riscuri semnificative", spun analiştii KeysFin.

De asemenea, 355 de firme din comerţul cu amănuntul se aflau în procedură de faliment, cu peste 100 mai multe decât în 2014. Coroborate cu datele privind comerţul cu produse nealimentare, rezultă un număr de aproape 500 de societăţi comerciale aflate în procedură de faliment.

"Comerţul este, fără îndoială, cel mai atractiv domeniu de activitate din economia românească, însă comportă şi riscuri pe măsură. Chiar dacă banii circulă mai repede, chiar dacă stocurile sunt mai mici, concurenţa acerbă influenţează decisiv evoluţia companiilor. Datele statistice arată că cele mai multe firme aflate în faliment sunt unităţi mici, firme cu un singur spaţiu comercial, cu un volum de activitate redus, mici magazine de cartier, afaceri micro care nu au mai reuşit să facă faţă concurenţei marilor jucători din domeniu care vin cu preţuri de dumping, cu oferte promoţionale, cu un marketing agresiv", explică analiştii KeysFin.

Un număr semnificativ de proceduri de faliment erau deschise,anul trecut, şi în activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management (129), întreţinerea şi reparaţie autovehiculelor (98), intermedieri în comerţul cu diverse produse (97).

Cele mai multe societăţi comerciale care ajung în procedură de faliment au, în medie, între 7 şi 9 ani de activitate.

"Datele arată că tendinţa generală, cum că o firmă care a rezistat mai mulţi ani pe piaţă este mai sănătoasă, mai de încredere decât una nou înfiinţată, nu este una în totalitate adevărată. Graficul falimentelor arată că riscul major de faliment este consemnat în cazul firmelor cu 7-9 ani de activitate, urmat de cele care au între 20-23 de ani de la înfiinţare. Asta arată că, până la urmă, experienţa în business este importantă, însă nu generează neapărat un comportament imun la provocările mediului de business", spun analiştii.

În topul oraşelor, Bucureştiul se află pe primul loc, cu 1402 firme în faliment, dublu faţă de anul precedent. Pe judeţe, cea mai rea situaţie se regăseşte în Maramureş (428), urmat de Timiş (295), Braşov (294), Iaşi (288), Mureş (286), Constanţa (260) şi Argeş (252). La polul opus s-au situat judeţele Vaslui (38), Caraş Severin (44), Ialomiţa (44), Sălaj (48), Călăraşi (50).

"Cele mai multe falimente sunt în Bucureşti pentru că şi numărul firmelor este mai mare. De altfel, cu cât business-ul este mai dezvoltat, cu atât şi riscurile de insolvenţe şi falimente sunt mai mari. Situaţia din Vaslui, Caraş Severin şi Ialomiţa nu înseamnă că în aceste zone este un vad economic excelent, ci că afacerile sunt mai puţine decât în alte locuri", au explicat analiştii KeysFin.

Statistica arată, pe de altă parte, că există judeţe în care numărul procedurilor de faliment a crescut spectaculos faţă de 2014. “În Arad avem înregistrate 124 de faliment faţă de 75 în 2014, în Brăila sunt 127 faţă de numai 43 cu un an înainte, iar în Cluj avem un număr dublu de proceduri de faliment (216)”, au mai spus analiştii KeysFin.

Studiul are la bază barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din Romania.

 

Citește și: