Alina Botezatu
5694 vizualizări 20 nov 2018

”Riscul unei recesiuni tehnice în România, în a doua parte a anului viitor sau începutul lui 2020, este foarte mare, recesiune tehnică însemnând două trimestre consecutive de reducere a PIB-ului”, a afirmat Dan Bucşa, economist şef pentru Europa Centrală şi de Est în cadrul UniCredit Bank Londra, într-o întâlnire cu presa pe tema ”România ca destinaţie de investiţii la sfârşitul ciclului economic”.

Economistul de la UniCredit Bank a precizat însă că această recesiune tehnică nu va fi în niciun caz echivalentă cu o scădere de 7% a economiei României, aşa cum a fost în 2009. ”Dacă Europa va creşte cu 1%, probabil că evităm acest lucru. Dacă Europa creşte cu mai puţin de 1%, sunt şanse mari să fie o recesiune”, a explicat Bucşa.

Potrivit evaluărilor acestuia, în următoarea perioadă, cel mai ridicat risc de recesiune îl au Africa de Sud, Brazilia, România şi Ungaria.

”Cred că în momentul acesta creştem (n.red. – România) cu mai puţin de 4%,” susţine economistul.

În primele şase luni ale acestui an, creşterea economiei României a avut la bază stocurile, situaţie interesantă, în condiţiile în care nu există producţie agricolă. În plus, suntem singura ţară din Europa Centrală şi de Est (CEE) cu tendinţă de scădere în construcţii, iar industria şi comerţul cu amănuntul şi-au încetinit creşterea.

Riscul unei recesiuni tehnice în România, în 2019 sau 2020, este foarte mare

”Prognozele noastre sunt de o încetinire a economiei (n.red. – României), în 2020, până undeva aproape de 2%, maxim. De ce? Pentru că nu mai poate fi la fel de mare contribuţia consumului. Doi, contribuţia stocurilor trebuie să înceteze la un moment dat, nu cred că ne pregătim de Războiul Atomic. Trei, investiţiile, probabil se vor reduce. Patru, nu vedem cum pot să crească exporturile nete, deşi se va da în folosinţă o fabrică destul de mare, la sfârşitul anului 2019, străină, în electrocasnice (n.red. – Arctic, maşini de spălat, localizată la Găeşti, judeţul Argeş). Aceasta va contribui destul de tare, dar nu suficient încât să compenseze faptul că industria auto s-ar putea să performeze mult mai prost. Suntem la finalul unui ciclu de cumpărări de automobile în Europa. El poate fi stimulat prin scheme de tip Rabla, dar va fi stimulat local. Probabil că o vor face câteva ţări”, a detaliat Bucşa.

Economistul a mai punctat că un alt motiv pentru care economia României nu mai poate să crească la fel de mult, în următorii ani, precum în prezent este acela că evoluţia s-a bazat pe majorarea salariilor.

”România este singura ţară din Uniunea Europeană care are ieşiri de capital stabil. Cu alte cuvinte, intrările de fonduri europene şi investiţiile străine directe nu acoperă deficitul contului curent. Acest deficit include deja remitenţii. Adică deficitul nostru comercial este mult mai mare de-atât, noroc că trimit românii din străinătate bani. Asta înseamnă că România trebuie să atragă surse de capital speculativ”, a explicat Dan Bucşa.

Capitalurile speculative pot fi atrase prin dobânzi mai mari decât restul regiunii. ”Le vom avea”, a adăugat Bucşa.

În plus, deficitul structural şi cel bugetar sunt ridicate, primul la aproape 4% din PIB, iar al doilea la aproape 3% din PIB. Bucşa apreciază că, în cazul unei recesiuni, deficitul bugetar al României ar urca până la 4%, peste ţinta de 3%.

De asemenea, economia României va avea de suferit în următorii ani, din cauza lipsei investiţiilor, al căror nivel nu este estimat să crească.

Riscul unei recesiuni tehnice în România, în 2019 sau 2020, este foarte mare

Economiştii UniCredit speră ca viitoarea recesiune globală, care se poate produce, în următorii ani, să fie asemănătoare celei din 2001.

”De ce sperăm chestia asta? Ceea ce noi numim condiţii financiare rămân laxe - accesul la credite în Statele Unite este, în continuare, foarte uşor, chiar dacă Fed a crescut dobânda. Creditarea creşte. Într-o oarecare măsură, piaţa acţiunilor este, în continuare, la un nivel înalt. Acesta este un mare risc, pentru că piaţa acţiunilor se poate corecta şi, la finalul ciclurilor economice, de obicei, se corectează semnificativ. Al treilea motiv pentru care credem că piaţa din Statele Unite nu va încetini brusc este acest stimulent al administraţiei Trump, care vine într-un moment extrem de nepotrivit, pentru că Statele Unite au o rată a şomajului extrem de redusă, ce va duce la o creştere a consumului temporar şi a investiţiilor, temporar”, a subliniat Bucşa.

De asemenea, economiştii UniCredit mai cred că aceste efecte nu vor mai exista în 2020. În plus, aceştia susţin că tarifele impuse de către Statele Unite nu le vor aduce exporturi mai valoroase, deoarece dolarul s-a apreciat. Astfel, un dolar mai scump ieftineşte importurile făcute de SUA şi îi afectează pe exportatorii americani.

În plus, mai prognozează că Fed ar putea înceta creşterea dobânzilor în 2020, acesta fiind unul dintre semnele de criză.

De asemenea, creşterea zonei euro s-a datorat creşterii comerţului global, dar trendul poate înceta. Mai ales în 2017, comerţul global a contribuit cu 1 punct procentual la creşterea zonei euro, care este cel mai mare exportator global, peste China.

Problema este că, de anul viitor, comerţul global intră pe un trend descendent şi nu există niciun factor care să îl compenseze semnificativ. Mai exact, această scădere o vor echilibra moneda euro, preţul petrolului, ratele dobânzilor, care îşi vor menţine influenţa, şi impulsul fiscal, dar fiecare va avea o pondere mult prea redusă, pentru a da un impuls important comerţului global.

Foto: Hepta

Citește și: