Corina VÂRLAN
52240 vizualizări 1 sep 2014

Primul economist care a descoperit că România a intrat în recesiune, din punct de vedere tehnic, după două trimestre consecutive de scădere economică şi a făcut anunţul înaintea Institutului Naţional de Statistică (INS) este Andrei Rădulescu, economist al Băncii Transilvania.

În primele trei luni ale anului (T1), ţara noastră a avut o creştere economică de 0,2% faţă de ultimele trei luni ale lui 2013 (T4), după cum au anunţat la începutul lunii iulie reprezentanţii INS. Săptămâna trecută, Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene (UE) a comunicat oficial rezultatele economice ale tuturor statelor membre aferente celui de-al doilea trimestru al anului 2014 (T2). Acestea indicau pentru România o scădere de 0,2% în T1 2014 faţă de T4 2013.

Ştiind că ultimele date oficiale anunţate pentru România indicau o creştere economică de 0,2%, economistul Băncii Transilvania a verificat cifrele cu cele ale Eurostat, lucru care i-a confirmat că ţara noastră avea un minus de 0,2%, nu un plus de 0,2%. INS trimisese cifra revizuită pentru T1 la Eurostat, fără să comunice acest lucru şi în România.

Luând în considerare şi minusul de 1% al T2 faţă de T1, Andrei Rădulescu a ajuns la concluzia că oficial, după două trimestre consecutive de scădere economică, România a ajuns din punct de vedere tehnic în recesiune şi a fost primul care a notat acest lucru într-un raport oficial.

Economistul Băncii Transilvania are acum o serie de temeri care vizează următoarea perioadă, pe care le-a prezentat în cadrul ediţiei de luni a ZF Live.

Cele cinci temeri ale economistului care a descoperit primul recesiunea din România

1. Situaţia tensionată din Ucraina este primul motiv de îngrijorare pe care l-a exprimat Andrei Rădulescu, având în vedere faptul că aceasta "este o problemă de durată", iar "România se află la doar câţiva kilometri de zonele unde se trage cu mitraliera sau cu tunul".

De la anexarea Crimeei la Federaţia Rusă au trecut aproape şase luni, iar situaţia în regiune rămâne în continuare tensionată. Resprezentanţii NATO estimau recent că cel puţin 1.000 de soldaţi ruşi se află în Ucraina, cu toate că Rusia continuă să nege implicarea sa în conflictul apărut în sud-estul acestui stat. ONU anunţa, la rândul său, că în timpul conflictului din regiune au murit până acum 2.600 de persoane.

Preşedintele rus Vladimir Putin vorbeşte deja despre o rupere a Ucrainei pentru crearea unui nou stat în sud-estul acestei ţări, loc marcat de conflictul sângeros dintre ucraineni şi separatişti, în timp ce Petro Poroşenko, preşedintele ucrainean, lansează apel după apel către liderii UE cerându-le acestora un răspuns ferm la adresa "agresiunii militare ruseşti" de pe teritoriul ţării sale.

"Mii de militari străini şi sute de tancuri din afara ţării sunt acum pe teritoriul Ucrainei. Există un risc foarte mare nu doar pentru pacea şi stabilitatea din Ucraina, ci pentru pacea şi stabilitatea întregii Europe", le spunea Poroşenko reporterilor, în contextul summitului informal care s-a desfăşurat la finalul săptămânii trecute la Bruxelles.

În acelaşi timp, la Kremlin se discută din ce în ce mai des despre conceptul de Novorossiya, practic despre refacerea unei regiuni istorice din vremea Imperiului Ţarist, care cuprindea circa o treime din statul ucrainean actual. Găsiţi AICI mai multe informaţii despre Novorossiya.

Pe acest fond, jurnaliştii cotidianului german Frankfurter Allgemeine Zeitung au anunţat luni că cinci baze NATO vor fi construite în Europa de Est pentru a contracara ameninţarea rusă, una dintre ele chiar în România. Citiţi AICI mai multe despre viitoarele baze NATO.

2. Evoluţia din zona euro ar putea fi şi ea un motiv de îngrijorare în următoarea perioadă, având în vedere că "acesta este principalul partener economic al României", după cum explică Andrei Rădulescu.

Cele mai recente date Eurostat arată că inflaţia anuală din zona euro a atins în luna trecută minimul ultimilor aproape cinci ani şi că nivelul acesteia a ajuns sub ţinta asumată de Banca Centrală Europeană (BCE), de aproape 2%. Totodată, preţurile de consum din zona euro au crescut cu 0,4%.

Mulţi analişti se aşteptau la o scădere a preţurilor în luna august şi sunt de părere că BCE va anunţa în curând noi măsuri care vor avea ca scop susţinerea economiei din zona euro. Următoarea şedinţă de politică monetară va avea loc în cursul acestei săptămâni.

"Inflaţia a încetinit, iar estimările indică noi scăderi pentru perioada următoare, dar este încă prematur să spunem că deflaţia este inevitabilă", a declarat pentru Bloomberg Martin van Vliet, senior economist ING Groep. "Sunt necesare noi semne care să arate un risc crescut pentru un nou declin important înainte ca BCE să spună că trebuie să implementeze un program la scară largă de creştere a lichidităţii", a mai adăugat el.

3. Tergiversările politice care ar putea apărea pe plan intern reprezintă pentru economistul care a anunţat primul că România a intrat în recesiune un alt motiv de îngrijorare. Anul 2014 este un an electoral, alegerile prezidenţiale urmând să fie organizate în primele zile ale lunii noiembrie.

4. O altă temere a lui Andrei Rădulescu este repezentată de posibila migrare a forţei de muncă, în special a celei calificate. Dacă aruncăm o privire pe ofertele de muncă puse la dispoziţia românilor de firme din străinătate, prin intermediul EURES, observăm că angajatorii străini vânează în principal personal medical şi cu experienţă în domeniul IT.

Nemţii caută, spre exemplu, 50 de asistenţi medicali care să îngrijească de pacienţii aflaţi în spitalele, azilele şi instituţiile lor medicale, şi promit un salariu de 11,22 euro pe oră (echivalentul a 50 de lei ). Astfel, viitorii angajaţi ar putea câştiga puţin peste 400 de lei pe doar opt ore de muncă. În România, o persoană care lucrează în domeniul sănătăţii şi al asistenţei sociale câştigă lunar un salariu mediu net de 1.485 de lei, deci cât ar câştiga în Germania în 4 zile de muncă.

Britanicii caută şi ei în această perioadă 41 de asistenţi medicali şi sociali, iar irlandezii alţi 24. Angajatorii irlandezi caută şi medici psihiatri şi oftalmologi, în timp ce belgienii caută în România it-şti care să ocupe posturile vacante în companiile lor, de la senior web developer şi analişt de sistem, la inginer de testare şi de dezvoltare software.

Promisiunea unui salariu de multe ori mai mare decât în România ar putea reprezenta pentru unii un imbold să părăsească ţara pentru un job bine plătit în străinătate.

Totodată, cele mai recente date INS arată că în al doilea trimestru al anului (lunile aprilie-mai-iunie) existau în România 36.400 de locuri de muncă, cu 1.800 de posturi în minus faţă de trimestru anterior, iar mai mult de o treime reveneau sectorului bugetar.

De asemenea, numărul total al şomerilor aflaţi în evidenţa agenţiilor de ocupare a forţei de muncă a crescut cu aproape 20.000 de persoane în luna iulie faţă de luna anterioară. Astfel, potrivit datelor ANOFM, în ţara noastră existau în luna iulie 460.990 de şomeri, cei mai mulţi dintre ei (77.008 de persoane) fiind tineri care nici nu împliniseră vârsta de 25 de ani.

5. Tergiversarea reformelor structurale reprezintă un alt motiv de îngrijorare pentru Andrei Rădulescu. Importanţa reformelor structurale a fost supliniată recent şi de Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. "În acest moment al istoriei României, atitudinea cea mai corectă a societăţii româneşti, în plan economic, este angajarea într-un proces general de întărire a macrostabilităţii. Fapt ce impune ca încă de acum, din 2014, să fie promovate acţiuni în forţă pentru accelerarea reformelor structurale", menţiona Vasilescu într-un comentariu publicat la finalul lunii iunie.

 

Cine este Andrei Rădulescu

La 36 de ani, Andrei Rădulescu este analist senior al Băncii Transilvania. Acesta a lucrat anterior ca senior investment analyst în cadrul firmelor de brokeraj Avantgarde Finance şi SSIF Brokeraj.

Economistul care a anunţat primul că România a intrat înrecesiune tehnică predă la Academia de Studii Economice din Bucureşti şi este, de şase luni, cercetător asociat la Institutul de Economie Mondială.

El are un master în economie obţinut la Universitatea din Porto şi este doctor în economie.

QUIZ

1. Ce este recesiunea tehnică?

2. Când a mai intrat România în recesiune?

3. Care este cea mai mare bancă din România?

4. Ce este DAE?

5. Ce este comisionul de analiză?

 

 

Citește și: