35 vizualizări 18 ian 2011

Cea mai mare problemă în ceea ce priveşte negocierile dintre Guvernul Boc şi FMI legate de noul acord pare a fi durata acestuia. În timp ce oficialii români ar prefera ca acordul să fie doar pe un an, respectiv să se termine în anul electoral 2012, Fondul susţine că, după propriile estimări, cel mai bun acord ar fi unul pe doi ani. "Vom discuta perioada noului acord cu autorităţile de la Bucureşti. Are sens un acord pe doi ani, dar nu am stabilit nimic. Vom fi flexibili în negocierile cu partea română", a declarat Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România, citat de Mediafax. Declaraţia a fost făcută cu ocazia evenimentului The Euromoney Central&Eastern European Forum. Cu câteva săptămâni în urmă, surse guvernamentale au declarat pentru aceeaşi agenţie de ştiri că valoarea noului acord va fi, conform calculelor din acel moment, de 3,6 miliarde de euro, acordul urmând să fie semnat pe o perioadă de un singur an pentru a se evita desfăşurarea lui şi în anul electoral 2012.
Economiştii români susţin că, în lipsa unor negocieri concrete, este greu de spus exact care este perioada optimă de desfăşurare a noului acord. Ca regulă generală însă, un acord pe o perioadă mai mare de timp este mult mai avantajos decât unul pe o perioadă mai scurtă.

Specialiştii susţincă România are nevoiede un acord cât mai lung

"După părerea mea cel mai bine ar fi să fie semnat pe o perioadă cât mai lungă. Va fi o garanţie că vor fi consolidate reformele structurale începute în ultima perioadă, care, dacă nu sunt duse până la capăt, nu vor avea efectele de care România are atâta nevoie", a declarat pentru gândul Ionuţ Dumitru, economist-şef Raiffeisen Bank România. "Există riscul ca în lipsa unui acord cu instituţiile internaţionale paşii făcuţi până acum pe calea reformei să nu aibă o finalitate concretă. Este şi o garanţie suplimentară în faţa investitorilor. Nu cred că vom folosi banii din noul acord cu Fondul, însă vom beneficia de o încredere mai mare din partea investitorilor, ceea ce înseamnă că statului îi va fi mai uşor să împrumute banii de care are nevoie", a adăugat el.
Oficialul FMI este susţinut şi de Peter Harrold, directorul de ţară pentru România al Băncii Mondiale, care a declarat că, cel mai probabil, acordul va fi semnat pe o perioadă de doi ani. El a ţinut să precizeze însă că perioada de doi ani reprezintă viziunea Fondului, subiectul nefiind încă atins în discuţiile cu oficialii români. Harrold a declarat, de asemenea, că rolul Băncii Mondiale în noul acord va fi similar cu cel de până acum, respectiv că Banca va acorda României şi asistenţă tehnică dar şi finanţare. "Vom continua să avem un rol de finanţator, dar toată lumea a fost de acord că este timpul să ne îndreptăm privirile de la următorul trimestru şi să avem un plan pe o perioadă mai îndelungată, de câţiva ani", a adăugat directorul de ţară pentru România al Băncii Mondiale.

FMI: România nu trebuie să se grăbească să treacă la euro

Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI la Bucureşti, a ţinut să sublinieze, în mod public, că statele cu un regim flexibil al cursului de schimb, cum este România, nu trebuie să se grăbească să renunţe la monedele naţionale proprii în favoare euro. "Statele cu regim fix al cursului de schimb trebuie să intre în zona euro cât de repede pot (...). Pentru statele cu regim flexibil, cum sunt Polonia, Ungaria, Cehia şi România, este mai bun un mix, să nu se grăbească şi să utilizeze flexibilitatea politicii monetare. Sigur, este o măsură temporară şi reformele, până la urmă, trebuie făcute", a declarat el.
Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, a declarat recent pentru gândul că în condiţiile actuale pentru România este un avantaj faptul că are o bancă centrală proprie şi că nu depinde direct de deciziile Băncii Centrale Europene, respectiv că România nu este în zona euro. "Este un avantaj că avem propria bancă centrală în condiţiile actuale din România, ţinând cont că BNR a fost un factor decisiv de stabilitate în aceste condiţii grele. În perspectivă însă, este evident că vom fi avantajaţi de trecerea la euro", ne-a declarat el.

Citește și: