271 vizualizări 31 ian 2011

"Nu s-a stabilit încă un calendar de trecere la raportarea ESA 95. Se tinde, însă, ca anul acesta să se înlocuiască raportarea cash, pentru că noua raportare este mult mai concludentă", a declarat Tănăsescu, citat de Mediafax.
De la încheierea acordului cu FMI şi Comisia Europeană, România a îndeplinit ţintele de deficit bugetar stabilite în programul cu instituţiile internaţionale, însă statul a raportat constant datorii restante către firme, pentru care a cerut derogare de la îndeplinirea acestora la fiecare evaluare trimestrială a acordului.
"Trecerea la raportarea pe baza ESA 95 este o solicitare a FMI şi a Comisiei Europene pentru a face o raportare mai aplicată către adevăr", a afirmat Tănăsescu. El a menţionat că majoritatea statelor din Uniunea Europeană raportează deficitul bugetar pe modelul ESA 95, iar trecerea şi de către România la acest sistem ar reprezenta un semnal pozitiv pentru pieţele internaţionale dat de sistemul de raportare mai transparent.

Metoda "cash" "ascunde" arieratele

Pe modelul ESA 95, deficitul bugetar a fost de 8,6% din PIB în 2009, mai mare faţă de raportarea "cash" a autorităţilor române, de 7,2% din PIB. În 2008, deficitul bugetar a fost de 5,7% din PIB pe modelul ESA 95 şi de 4,9% din PIB pe cash.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat recent că statul trebuie să dea un semnal pozitiv în rezolvarea problemei arieratelor, o formă "sălbatică" de creditare care creează o problemă de credibilitate României.
Arieratele statului sunt clasificate de către FMI ca datorii angajate, dar neachitate timp de peste 90 de zile. Guvernul a ratat ţinta stabilită cu FMI pentru nivelul arieratelor la fiecare evaluare de la începutul acordului, în primăvara anului 2009.
Pe modelul cash, deficitul bugetar înregistrat anul trecut a fost de 33,3 miliarde de lei, respectiv 6,5% din PIB, sub limita stabilită în acordul cu FMI, de 34,6 miliarde lei. Pentru acest an, autorităţile îşi propun să reducă deficitul bugetar la 4,4% din PIB.
România are în derulare un acord de finanţare externă cu FMI, UE şi alte instituţii financiare internaţionale, în sumă totală de aproximativ 20 de miliarde de euro.

Citește și: