20494 vizualizări 6 nov 2013

Noul impozit pe construcţii pe care guvernul Ponta intenţionează să-l aplice de la 1 ianuarie 2014 ar putea fi calculat prin aplicarea unui procent de 1,5% la valoarea construcţiilor existente în patrimoniul persoanelor juridice române şi străine din care se fac anumite deduceri, potrivit proiectului de ordonanţă de urgenţă obţinut de Ziarul Financiar.  În cazul unor companii, anumite construcţii nici nu sunt proprietatea lor, ci chiar a statului român.

„Impozitul pe construcţii se calculeză prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, evidenţiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor menţionate la art.2, din care se scade valoarea  clădirilor, inclusiv valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru clădirile închiriate, luate în concesiune,  aflate în administrare ori în folosinţă, pentru care se datorează impozit pe clădiri, conform Titlului IX – Impozite şi taxe locale din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, de către contribuabil sau proprietar, după caz”, se arată în documentul menţionat.

La articolul 2 al ordonanţei de urgenţă se arată că vor fi vizate construcţiile prevăzute în grupa 1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe. Din această grupă fac parte construcţiile industriale, agricole, pentru transporturi şi telecomunicaţii, construcţiile hidrotehnice, pentru afaceri, comerţ şi depozitare, transportul energiei, alimentarea cu apă, transportul şi distribuţia petrolului şi altele.

„Deducerea valorii lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru clădirile închiriate, luate în concesiune, aflate în administrare ori în folosinţă se justifică cu documentaţia corespunzătoare care atestă comunicarea acestei valori către locator/proprietar, după caz”, se mai arată în document.

Impozitul se va plăti în două tranşe egale, până la 25 mai şi 25 septembrie, inclusiv.

Pe ce se va plăti impozitul

Într-un document care însoţeşte proiectul de ordonanţă, denumit "NOTĂ SINTEZĂ privind instituirea impozitului pe construcţii",
sunt listate construcţiile speciale supuse impozitării. Mai jos aveţi un extras din documentul Finanţelor. Vor fi taxate: 

"- centrale hidroelectrice, staţii şi posturi de transformare, staţii de conexiuni;
- centrale termoelectrice şi nuclearo – electrice;
- piste şi platforme;
- sonde de ţiţei, gaze şi sare;
- rampe de încărcare – descărcare;
- coşuri de fum şi turnuri de răcire;
- iazuri pentru decantarea sterilului;
- heleştee, iazuri, bazine; ecluze şi ascensoare; baraje, jgheaburi pentru piscicultură;
- infrastructură transport feroviar;
- infrastructură drumuri :alei, străzi, autostrăzi, cu toate accesoriile necesare (trotuare, borne, semne de circulaţie, marcaje, etc);
- linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii (stâlpi, circuite, cabluri, traverse, console);
- platforme, turnuri şi piloni metalici pentru antene de radiofonie, telefonie mobilă, radio, tv;
- lacuri artificiale de acumulare;
- construcţii pentru transportul energiei electrice;
- canale de irigaţii; etc."

Problema este că în cazul unor companii, anumite construcţii nu sunt proprietatea lor, ci chiar a statului român. Astfel de cazuri sunt Transelectrica sau Transgaz. De asemenea, nu este explicat în document nici care "trotuare, borne, semne de circulaţie, marcaje" vor fi supuse impozitării.

„Transelectrica are evidenţiaţi în inventarul companiei un număr de 25.624 de stâlpi care sunt proprietate publică a statului şi care fac obiectul contractului de cesiune dintre Ministerul Economiei şi Transelectrica. În proprietatea privată a Transelectrica se află un număr de 604 stâlpi pentru care compania va plăti impozit, dacă va fi cazul,  în momentul în care  vor apărea actele normative care să reglementeze aceasta situatie”, au declarat reprezentanţii Transelectrica.

Petrom de exemplu are 9.000 de sonde pe 240 de zăcăminte de petrol şi gaze. GDF SUEZ Energy România are în administrare 16.000 de kilometri de reţea iar E.ON deţine 18.800 de kilometri de conducte de gaze.

Potrivit estimărilor lansate de Daniel Chiţoiu, ministrul Finanţelor, statul ar urma să încaseze din această taxă circa 500 de milioane de lei, într-un scenariu pesimist.

Din taxa suplimentară de 7 cenţi pe carburanţi, care va intra în vigoare tot de la 1 ianuarie 2014, statul ar putea încasa circa 500 de milioane de euro, potrivit estimărilor ZF.

Roxana Petrescu, Ziarul Financiar

 

Citește și: