Alexandra PELE
1756 vizualizări 19 oct 2014

Concret, cheltuielile de capital din primele opt luni ale anului, adică investiţiile directe ale statului, investiţii care nu includ cofinanţările pentru proiecte din fonduri europene, sunt cele mai mici din ultimii şapte ani, atât în cifră absolută, respectiv 6,9 miliarde de lei, cât şi ca pondere în PIB, respectiv 1,1%, reiese din cele mai recente date ale Ministerul Finanţelor Publice.

Reducerea investiţiilor din bani publici a fost soluţia tuturor Guvernelor din ultimii ani pentru a ţine în frâu deficitul bugetar, respectiv diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile statului. Analiştii avertizează însă că proiectele finanţate de stat sunt esenţiale pentru bunul mers la economiei.

”Investiţiile sunt foarte bune deoarece ele au rol de multiplicator în economie. Banii se duc la companii, de unde sunt investiţi, cresc activele”, a declarat pentru gândul Dragoş Cabat, analist economic şi unul dintre proprietarii companiei de consultanţă Financial View.

În opinia sa, ”sunt două filosofii diferite, fie faci investiţii, fie dai banii pentru consum. S-a mers pe a doua, dar eu sunt de părere că cea bună ar fi fost cea de stimulare a investiţiilor. Sigur că într-un an electoral astfel de măsuri îţi asigură voturi”.

Investiţii mai mici decât în plină recesiune

Investiţiile directe ale statului sunt în acest an la jumătate faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă din 2008 şi cu 44,4% mai mici decât în 2010, an de criză în care România avea un deficit bugetar de 9% din PIB şi o contractare a economiei de 6,6% din PIB.

Măsurile cu caracter social preferate de Guvernul Ponta sunt, alături de performanţa scăzută în atragerea de fonduri europene, principalele motive pentru lipsa investiţiilor din bani publici, consideră şi Aurelian Dochia, analist economic.

În opinia sa, investiţiile ar fi ”antrenat” economia şi ar fi avut efecte benefice pe termen lung.

”Dacă am fi reuşit să atingem măcar nivelul bugetat (al investiţiilor n.r.) probabil că am fi avut o creştere economică mai viguroasă în 2014, care ar fi fost o bază bună pentru anii următori. Proiectele de investiţii, în special proiectele de infrastructură ar fi asigurat buna funcţionare a economiei şi în anii viitori, dar acestea sunt tergiversate şi amânate”, a precizat Dochia pentru gândul.

În prima jumătate a anului, spre exemplu, cheltuielile de capital au fost realizate în proporţie de 69,3% faţă de nivelul bugetat pentru anul în curs, potrivit datelor Finanţelor.

Totodată, faţă de anu trecut, cheltuielile de capital ale statului au scăzut cu 28,4 procente.

Cum au evoluat cheltuielile de capital, respectiv investiţiile statului, în primele opt luni din ultimii şapte ani

Sursă: Ministerul Finanţelor Publice

Vlad Muscalu, economist-şef ING, este de părere că reducerea investiţiilor nu denotă o atenţie deosebită pentru încadrarea în ţinta de deficit.

”Nu cred că ce am văzut anul acesta, o reducere mult mai agresivă a investiţiilor publice, este determinat de o atenţie deosebită la deficitul bugetar”, a declarat Muscalu pentru gândul. În opinia sa, îngrijorătoare este şi lipsa de transparenţă a guvernanţilor care nu au oferit un motiv pentru această reducere drastică a investiţiilor.

”Oficiali de rang înalt, inclusiv premierul Victor Ponta, dădeau vina pe birocraţie, or actuala formaţiune politică este la Putere din mai 2012. Presa de opoziţie dădea vina pe faptul că odată ce s-a schimbat Puterea nu s-au semnat contractele în acelaşi ritm sau că cei care au venit nu aveau experienţa celor din trecut. Un motiv mai îngrijorător ar fi cel legat de avansul anchetelor DNA care ridică temeri că sistemul nu funcţionează cum ar trebui”, a precizat economistul.

Povara fiscală a descurajat investiţiile private

Muscalu apreciază că pe lângă scăderea masivă a investiţiilor publice, inclusiv a celor din fonduri europene, o altă problemă este reducerea investiţiilor private, ca urmare a noilor taxe.

În opinia sa, anul viitor, Guvernul va avea mari probleme în ceea ce priveşte atingerea ţintei de deficit asumate, de 1,4% din PIB.

”Anul viitor va trebui să continuăm consolidarea fiscală pentru că anul acesta am luat de la unii şi am dat la alţii, au fost nişte majorări de taxe însoţite de majorări de salarii. Anul viitor avem o ţintă de deficit de 1,4%, însă credem că deficitul va ajunge la 3%”, a precizat Muscalu.

În cifre absolute, cheltuielile de capital au înregistrat uşoare creşteri în perioada 2010-2012, însă, ca procent în produsul intern brut, respectiv raportate la economia României, graficul generat de datele de Finanţe arată că acestea urmează o linie în jos.

Statul cheltuia 2,7% din PIB pentru investiţii în urmă cu şapte ani, în jur de 2% din PIB în perioada de recesiune şi revenire a economiei şi doar 1,1% în 2014, an în care România ar urma să înregistreze o creştere economică de 2,4% din PIB, potrivit celor mai recente estimări ale Fondului Monetar Internaţional (FMI).

Evoluţia ponderii cheltuielilor de capital în perioada ianuarie-august din ultimii şapte ani

Sursă: Ministerul Finanţelor Publice

Noile taxe nu au ”salvat” bugetul

Analiştii sunt de părere că lipsa de bani la buget a dus la scăderea drastică a investiţiilor din bani publici. Cu toate că banii colectaţi la vistieria statului au fost mai mulţi de la an la an (cu excepţia lui 2009), ca procent în PIB, adică raportaţi la economia României, sumele strânse la buget s-au menţinut la un nivel similar celui din perioada de criză.

În ciuda taxelor introduse sau majorate de Guvernul Ponta (taxa pe stâlp, acciza suplimentară la carburanţi), veniturile bugetare la opt luni nu au sărit de 21% din PIB.

Astfel, dacă în primele opt luni din 2008, România colecta echivalentul a 22,6% din PIB, în periada ianuarie-august 2014, suma reprezintă doar 20,7% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai puţin decât în anii 2009-2010.

Evoluţia veniturilor colectate la bugetul general consolidat în primele opt luni din ultimii şapte ani.

Sursă: Ministerul Finanţelor Publice

Citește și: