Gandul.info
Corina VÂRLAN
Alexandra PELE
154800 vizualizări 8 apr 2013

gândul vă prezintă prima analiză, judeţ cu judeţ, a condiţiilor reale de viaţă din România. Au fost puşi cap la cap cei mai importanţi şapte indici socio-economici de la nivel naţional, pe baza datelor a trei instituţii publice, mai exact Institutul Naţional de Statistică, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Comisia Naţională de Prognoză.

În urma centralizării datelor, gândul a realizat clasamentul judeţelor cu cel mai ridicat nivel de trai din ţară. Poziţia în top a judeţelor a fost determinată de punctajul obţinut de acestea la şapte capitole: rata şomajului, salariul mediu net, contribuţia locuitorilor la economia locală (PIB per capita), speranţa de viaţă la naştere, procentul gospodăriilor racordate la reţeaua de canalizare, rata criminalităţii şi suprafaţa spaţiilor verzi aflate în zonele urbane.

Marea surpriză a clasamentului o reprezintă poziţia pe care s-a clasat Capitala. În ciuda aşteptărilor, Municipiul Bucureşti nu este cel mai bun loc din România în care să trăieşti. Acesta a pierdut prima poziţie a podiumului în faţa "motorului economic" din vestul ţării - judeţul Timiş.

Mai mult, cu toate că Timişul nu a obţinut punctajul maxim la niciunul dintre indicatorii luaţi în calcul, judeţul a reuşit să devanseze Capitala - regiune "campioană" la cinci dintre cele şapte aspecte analizate.

Metodologia clasamentului judeţelor cu cel mai ridicat nivel de trai din România

Pentru a realiza clasamentul judeţelor cu cel mai ridicat nivel de trai din România, gândul a luat în considerare şapte indici oferiţi de către instituţii ale statului, precum Institutul Naţional de Statistică (INS), Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) şi Comisia Naţională de Prognoză (CNP).

Indicii luaţi în calcul în realizarea clasamentului au fost:

- rata şomajului înregistrată în fiecare judeţ al ţării (date ANOFM aferente lunii decembrie 2012)
- salariul mediu net câştigat de angajaţii din fiecare judeţ (date INS aferente lunii decembrie 2012)
- PIB per capita estimat pentru anul 2013 (date CNP)
- speranţa de viaţă la naştere a locuitorilor judeţelor din România (date INS aferente anului 2010)
- procentul gospodăriilor dotate cu instalaţii de canalizare din fiecare judeţ (date INS obţinute în cadrul Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011)
- rata criminalităţii din fiecare judeţ al României – numărul de condamnări definitive la fiecare 100.000 de locuitori (date INS aferente anului 2011)
- suprafaţa spaţiilor verzi din zonele urbane ale fiecărui judeţ (date INS aferente anului 2011).

Punctajul a fost acordat pentru fiecare dintre cei şapte indici în funcţie de locul judeţelor în clasament, de la 42 de puncte la 1 punct. Spre exemplu: locul 1 – 42 de puncte, locul 2 – 41 de puncte, locul 3 – 40 de puncte şi aşa mai departe.

Pentru indicatori precum procentul gospodăriilor conectate la reţeaua de canalizare, regiunea cu cel mai ridicat procent, respectiv Municipiul Bucureşti, a primit cele mai multe puncte, 42, în timp ce judeţul Olt, cu un procent de 30,5% din locuinţe racordate la canalizare, a primit un punct.

S-a procedat similar şi în cazul indicilor privind salariului mediu net, PIB-ul pe cap de locuitor, speranţa de viaţă şi suprafaţa spaţiilor verzi. În cazul celorlalţi indicatori, respectiv rata şomajului şi rata criminalităţii, punctajele au fost acordate invers. Mai exact, pentru cea mai ridicată rată a criminalităţii s-a acordat un punct, iar pentru cea mai scăzută, 42.

În situaţia în care valorile au fost aceleaşi pentru mai multe judeţe, toate au primit acelaşi punctaj. Spre exemplu, în Arad şi în Dolj s-a înregistrat aceeaşi speranţă de viaţă, de circa 72,8 ani. Ambele judeţe au primit câte 17 puncte, iar următorul clasat, Constanţa, cu o speranţă de viaţă de 72,7 ani, a primit 15 puncte.

Aceste punctaje au fost ulterior ponderate astfel: rata şomajului  înregistrată în fiecare judeţ al ţării – 15%, salariul mediu net câştigat de către angajaţii din fiecare judeţ – 15%, valoare PIB per capita estimată pentru anul 2013 – 20%, speranţa de viaţă la naştere a românilor din fiecare judeţ – 12,5%, procentul gospodăriilor dotate cu instalaţii de canalizare din cele 42 de judeţe – 15%, rata criminalităţii înregistrată la nivelul fiecărui judeţ – 15% şi suprafaţa spaţiilor verzi din zonele urbane ale fiecărui judeţ – 7,5%.

Rezultatul final a determinat nivelul de trai al celor 42 de judeţe din România şi poziţia acestora în clasamentul gândul.

Topul judeţelor cu cel mai ridicat nivel de trai din România

Capitala se poate lăuda cu cel mai mare salariu mediu net din România, cu cea mai mare suprafaţă a spaţiilor verzi din ţară, cu cel mai ridicat procent al gospodăriilor conectate la reţeaua de canalizare, cu cea mai ridicată contribuţie a locuitorilor la economie, precum şi cu cea mai ridicată speranţă de viaţă din România.

Click pentru a mări (INFOGRAFIC: gândul.info- date ANOFM)

Judeţul Ilfov şi-a adjudecat punctajele maxime la ceilalţi doi indicatori analizaţi, respectiv nivelul şomajului şi rata criminalităţii.

Totodată, două judeţe, respectiv Hunedoara şi Alba, au obţinut punctaje identice, ocupând locul 20 în clasament.

Pe ultima poziţie a topului realizat de gândul s-a clasat judeţul Vaslui care a obţinut cele mai multe puncte la rata şomajului, de 6,85%, cu un punct procentual peste media naţională. Judeţul este codaş în ceea ce priveşte productivitatea locuitorilor săi, de două ori mai mică decât media naţională.

Click pentru a afla nivelul de trai din judeţul tău (INFOGRAFIC: gândul.info)

 

Topul judeţelor cu cea mai ridicată, respectiv cea mai scăzută rată a şomajului din România

Locuitorii judeţului Ilfov nu întâmpină dificultăţi atunci când vor să îşi găsescă un nou loc de muncă, având în vedere că în această regiune se înregistrează cea mai scăzută rată a şomajului din întreaga ţară. La finalul anului trecut, spre exemplu, rata şomajului din Ilfov era de doar 1,83% din populaţia activă, conform datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

Locul al doilea în topul regiunilor cu cea mai scăzută rată a şomajului este ocupat de Timiş - lider în clasamentul judeţelor cu cel mai ridicat nivel de trai din România, realizat de gândul. Aici, tot la finalul anului trecut, rata şomajului în rândul locuitorilor săi depăşea uşor 2% din populaţia activă.

Următoarele trei locuri în top sunt ocupare de Municipiul Bucureşti şi de judeţele Arad şi Cluj, regiuni în care oferta de muncă este destul de bogată astfel că rata şomajului nu depăşea 4%, la finele anului trecut, conform datelor ANOFM.

Click pentru a mări (INFOGRAFIC: gândul.info- date ANOFM)

La polul opus al topului se află judeţele Vâlcea şi Teleorman unde rata şomajului atinge cele mai ridicate nivele din întreaga ţară, de peste 10%.

Oferta de muncă este limitată şi în judeţele Mehedinţi, Dolj şi Galaţi - care ocupă locurile 41, respectiv 17 şi 30 în clasamentul regiunilor cu cel mai ridicat nivel de trai din România şi unde rata şomajului depăşeşte 9% din populaţia activă.

Topul judeţelor cu cei mai bine plătiţi, respectiv cei mai prost plătiţi angajaţi din România

Cei mai bine plătiţi angajaţi din întreaga ţară continuă să fie bucureştenii, având în vedere că în Capitală îşi au sediul multe dintre marile companii din România, dar şi o serie de corporaţii internaţionale.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), la finalul anului trecut personalul firmelor din Bucureşti obţinea un salariu mediu net de 2.152 lei, cu 614 lei peste media naţională de 1.538 lei.

Locul secund în topul celor mai bine plătiţi angajaţi din ţară este ocupat de către salariţii din judeţul Ilfov, regiune unde îşi au, de asemenea, sediul unele dintre cele mai importante companii din România. Conform datelor INS, tot la finele anului 2012, aceştia erau plătiţi cu un salariu mediu net de 1.892 lei.

Angajaţii din Cluj - judeţul cu al cincilea cel mai ridicat nivel de trai din ţară, se poziţionează pe locul al treilea în top, cu un câştig de 1.588 lei în decembrie 2012, ei fiind urmaţi de gorjeni, plătiţi la aceeaşi dată cu un salariu mediu net cu doar 4 lei mai mic.

Click pentru a mări (INFOGRAFIC: gândul.info- date INS)

Lideri ai topului celor mai prost plătiţi angajaţi din România sunt salariaţii din judeţul Harghita. Aceştia primeau, la finalul anului trecut, din partea patronilor pentru munca prestată un salariu mediu net de 1.064 lei, cu 474 lei mai mic decât media naţională.

Pe al doilea loc în acelaşi clasament se află sucevenii al căror câştig era, la aceeaşi dată, cu doar un leu mai mare, ei fiind urmaţi în top de către angajaţii firmelor din Botoşani, din Vaslui şi din Maramureş, potrivit datelor INS.

Infografic: Valorile principalilor indicatori socio-economici, la nivel naţional

Click pentru a mări (INFOGRAFIC: gândul.info)

Topul judeţelor cu cele mai mari, respectiv cele mai mici suprafeţe de spaţii verzi din România

Municipiul Bucureşti este lider incontestabil şi în ceea ce priveşte suprafaţa spaţiilor verzi. Din totalul de 22.451 de hectare din zonele urbane ale României, 4.807 hectare se găsesc în Capitală, conform datelor INS.

Practic, acestea reprezintă suprafaţa parcurilor, a grădinilor publice, a terenurilor bazelor sportive şi a scuarurilor de pe marile bulevarde bucureştene.

Locuitorii oraşelor din judeţul Dolj se pot bucura, la rândul lor, de parcuri şi de grădini publice mari, având în vedere că în această regiune se înregistrează a doua cea mai mare suprafaţă a spaţiilor verzi din România, respectiv 1.323 de hectare.

Peste 1.000 de hectare de spaţii verzi se găsesc, de asemenea, în oraşele din judeţul Cluj, al treilea clasat în top.

Click pentru a mări (INFOGRAFIC: gândul.info- date INS)

La polul opus se află judeţele Giurgiu şi Tulcea unde suprafaţa parcurilor, a grădinilor publice, a tenerurilor bazelor sportive şi a scuarurilor însumează abia 77 de hectare.

Nici Sălajul şi Ilfovul nu stau mai bine la acest capitol, aici găsindu-se în zonele urbane doar 114 hectare de spaţii verzi, potrivit datelor INS.

Topul judeţelor cu cea mai scăzută, respectiv cea mai ridicată rată a criminalităţii din România

Cea mai sigură regiune din ţară în care poţi să locuieşti este judeţul Ilfov, având în vedere faptul că aici se înregistrează cea mai scăzută rată a criminalităţii la nivel naţional. Pe parcursul anului 2011, spre exemplu, în Ilfov au fost condamnate definitiv 85 de persoane la fiecare 100.000 de locuitori, conform datelor INS, mult sub media naţională de 223 de condamnări definitive la 100.000 de locuitori.

Locul al doilea în top este ocupat de judeţul Vâlcea, cu 105 condamnări definitive la 100.000 de locuitori, iar următoarele clasate sunt judeţele Buzău, Bacău şi Prahova.

Click pentru a mări (INFOGRAFIC: gândul.info- date INS)

La polul opus se află Hunedoara unde s-a înregistrat, potrivit celor mai recente date INS, cea mai ridicată rată a criminalităţii din România. Aici au fost condamnate definitiv, în 2011, 369 de persoane la fiecare 100.000 de locuitori.

Probleme la acest capitol au şi judeţele Braşov, Mehedinţi şi Alba, dar şi Municipiul Bucureşti unde, la aceeaşi dată, au fost făcute 339 de condamnări definitive la fiecare 100.000 de locuitori.

Topul judeţelor cu cele mai multe, respectiv cele mai puţine gospodării dotate cu instalaţii de canalizare din România

Capitala ocupă poziţia fruntaşă în top şi atunci când vine vorba despre numărul de locuinţe dotatate cu instalaţii de canalizare, având în vedere faptul că în cazul Bucureştiului 96,6% dintre gospodării sunt conectate de reţeaua de canalizare, potrivit datelor INS.

Locul secund în top este ocupat de judeţul cu al optulea cel mai ridicat nivel de trai din România, Braşov. Dintre locuinţele existente în această regiune, 85,5% au băi în interior, mult pentru media naţională de 65,1%.

Timişul, lider în clasamentetul judeţelor cu cel mai ridicat nivel de trai din ţara noastră, reuşeşte să se claseze abia pe locul al treilea la acest capitol. Conform datelor INS obţinute în cadrul Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, 85% dintre gospodăriile locuitorilor săi dispun de astfel de facilităţi.

Click pentru a mări (INFOGRAFIC: gândul.info- date INS)

Cele mai puţine locuinţe racordate la reţeaua de canalizare se găsesc în judeţul Olt, doar 30,5% dintre gospodăriile românilor din această regiune fiind dotate cu instalaţii de canalizare.

Penultimul loc în top este ocupat de Vaslui, judeţul cu cel mai scăzut nivel de trai din România, unde 35,1% dintre case au băi în interior, acesta fiind urmat de judeţele Botoşani, Teleorman şi Giurgiu.

Topul judeţelor unde locuitorii vor contribui în 2013 cel mai mult, respectiv cel mai puţin la economia locală

Municipiul Bucureşti ocupă pentru a patra oară primul loc în top la nivel naţional atunci când vine vorba despre contribuţia pe care se estimează că o vor avea locuitorii săi la economia locală (PIB pe cap de locuitor), pe parcursul anului 2013. Conform datelor Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), anul acesta valoarea PIB pe cap de locuitor, unul dintre cei mai relevanţi indicatori ai nivelului de trai, va depăşi 16.000 euro, ajungând astfel să fie cu 9.553 euro mai mare decât media naţională.

Liderul clasamentului judeţelor cu cel mai ridicat nivel de trai din România, Timişul, se poziţionează pe locul al doilea în top, contribuţia locuitorilor săi la economia locală estimându-se că va fi în 2013 de 10.011 euro.

Cu sume mari vor contribui anul acesta la economia locală şi locuitorii judeţelor Ilfov, Braşov şi Constanţa aflate la rândul lor pe poziţii fruntaşe în clasamentul regiunilor cu cel mai ridicat nivel de trai din ţara noastră.

Click pentru a mări (INFOGRAFIC: gândul.info- date CNP)

Cea mai mică valoare a indicatorului PIB pe cap de locuitor se va înregistra, potrivit datelor CNP, în cazul vasluienilor, fiecare urmând să contribuie la economia locală cu doar 2.835 euro.

Tot la coada clasamentului se vor afla şi locuitorii judeţelor Botoşani, Neamţ, Teleorman şi Mehedinţi ale căror contribuţii la economia locală vor fi cu circa 3.000 euro mai mici decât media naţională, de 6.826 de euro pe cap de locuitor.

Topul judeţelor unde se înregistrează cea mai ridicată, respectiv cea mai scăzută speranţă de viaţă din România

Şi de această dată bucureştenii ocupă primul loc în top, ei fiind românii care trăiesc, în medie, cel mai mult. Conform datelor INS, un bucureştean are o speranţă de viaţă la naştere de 75,7 ani, mai mare cu peste un an faţă de media naţională.

Locuitorii judeţului Vâlcea sunt şi ei avantajaţi din acest punct de vedere, în rândul lor înregistrându-se a doua cea mai ridicată speranţă de viaţă la naştere din România, de 75,5 ani.

Clujenii, braşovenii şi sucevenii se numără, la rândul lor, printre românii care trăiesc, în medie, cel mai mult, potrivit datelor INS.

Click pentru a mări (INFOGRAFIC: gândul.info- date INS)

La polul opus se află locuitorii judeţul Satu Mare, în cazul acestora speranţa de viaţă la naştere fiind de 70,5 ani, cu peste cinci ani mai scăzută decât cea a bucureştenilor şi cu aproape trei ani mai redusă decât media naţională.

Penultimul loc în topul românilor care trăiesc cel mai mult este ocupat de către cei din Tulcea, a căror durată de viaţă este cu aproape doi ani mai mică decât media naţională.

Ei sunt urmaţi în clasament de locuitorii judeţelor Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Sălaj, Mehedinţi şi Bihor a căror speranţă de viaţă la naştere ajunge până la circa 72,2 ani.

Citește și: