Adrian POPESCU
Alexandra PELE
35493 vizualizări 15 sep 2013

Operatorii trenurilor private au reuşit, practicând tarife similare celor ale CFR Călători sau chiar mai reduse, să iasă "pe plus" chiar şi anii de criză, în condiţiile în care compania de stat s-a confruntat cu datorii de ordinul a sutelor de milioane de euro şi pierderi pe măsură.

"Din punct de vedere legislativ, operatorii privaţi sunt obligaţi să nu depăşească tarifele stabilite de CFR Călători pentru rangul de tren utilizat. Prin urmare, tarifele practicate de noi au fost rotunjite în minus pentru a uşura în acest fel munca personalului de tren şi a celui din casa de bilete pentru a evita un disconfort şi pentru călători, practică preluată în prezent şi de către operatorul de stat", au explicat pentru gândul reprezentanţii Transferoviar Grup.

Privaţii pun rezultatele net superioare celor ale CFR Călători pe seama gestionării "la sânge" a resurselor. Atenta supraveghere şi instruire a personalului din trenuri reprezintă o altă prioritate a operatorilor privaţi care susţin că vor să evite incidente de tipul "mersului cu naşul". Chiar şi aşa, companiile private care se ocupă de transportul de călători pe calea ferată spun că se confruntă cu o "concurenţă neloială" din partea CFR-urilor. Călătorii nu sunt informaţi cu privire la mersul trenurilor private, iar afişele promoţionale din gări sunt distruse. Totodată, starea infrastructurii afectează şi afacerile privaţilor, generând întârzieri ale trenurilor.

În prezent pe piaţa de transport călători cei mai importanţi operatori privaţi sunt Regiotrans şi Transferoviar.

Regiotrans, cel mai mare operator privat din România

Grupul de firme Regiotrans Braşov a devenit, în doar 8 ani, cel mai important operator privat din domeniul transportului feroviar de călători din România, deţinând la ora actuală aproape 15% din piaţă. Grupul a fost infiinţat de inginerii Costel Comăna, ost şef de divizie în Regionala Braşov, şi Iorgu Ganea, specialist în domeniul întreţinerii şi reparaţiei materialului rulant de cale ferată. În 2002, au înfiinţat SC RCCF Trans SRL, prima firmă privată românească de transport feroviar de persoane, iar în septembrie 2004, cu 14 angajaţi şi trei automotoare second-hand achiziţionate din Franţa, firma a concesionat linia Braşov – Zărneşti, de 27 de kilometri, abandonată ca nerentabilă de CFR Călători şi care urma să fie închisă. După o jumătate de an, în februarie 2005, cei doi întreprinzători au înfiinţat SC Regiotrans SRL, care a preluat activitatea de transport propriu-zisă pe ruta Braşov – Zărneşti, RCCF Trans rămânând să se ocupe exclusiv de gestionarea infrastructurii feroviare şi a materialului rulant. La scurt timp, Regiotrans a concesionat a doua linie ajunsă în pragul desfiinţării, Braşov – Întorsura Buzăului, de 37 km lungime.

Click pe imagine pentru a mări

Sursă: companiile

În anii următori, preluarea rutelor abandonate de CFR Călători şi ameninţate cu lichidarea a continuat, în paralel cu achiziţia de automotoare, tot din Franţa, şi cu creşterea constantă a numărului de angajaţi. Totodată, au fost înfiinţate încă trei noi firme - SC CDC Infra SRL pentru mentenanţa căii ferate, SC Spiact SA pentru cea a sistemelor de semnalizare şi SC Kron Triem SRL pentru întreţinerea şi repararea parcului de material rulant – iar în 2010 a fost achiziţionată SC Marub SA Braşov, firmă specializată în repararea şi modernizarea mijloacelor de transport pe calea ferată, dar ajunsă în faliment .

La ora actuală, grupul de firme Regiotrans Braşov are peste 3.000 de angajaţi şi operează pe peste 40 de linii feroviare, totalizând 2005 km,  luate în concesiune, în peste 20 de judeţe, pe care 100 de automotoare efectuează zilnic peste 400 de curse, parcurgând aproape 27.000 de kilometri pe zi. În proporţie de 97%, cursele Regiotrans sunt curse locale, de 30 – 100 de kilometri, restul de 3% - circa 20 de curse pe zi – fiind curse pe rute lungi, gen Braşov – Iaşi, Braşov – Timişoara, Braşov – Craiova, Braşov – Bucureşti – Constanţa, sau Braşov – Piteşti, efectuate pe liniile rămase în ”parohia” CFR Călători, care are şi ea propriile trenuri pe aceste rute.

Conform bilanţurilor depuse la Fisc, toate firmele din grupul Regiotrans au înregistrat, încă din primul an de funcţionare, profituri constante, cele mai multe de ordinul milioanelor de lei anual, reinvestite în dezvoltare şi modernizare. Excepţia, 2012 când Regiotrans a fost pe pierdere din cauza neplăţii la timp de către Ministerul Transporturilor a subvenţiei de 16,5 lei/kilometru – în total aproape 41 milioane lei.

În 2011, CFR Călători a primit de la stat o subvenţie de 26 de lei pe kilometru, în vreme ce noi am primit doar 21 de lei pe kilometru. În 2012, subvenţia a fost la fel, şi la compania de stat, şi la firmele private - 16,5 lei pe kilometru. În condiţiile astea, CFR Călători a avut o pierdere de vreo 300 de milioane de euro, iar noi de 40 de milioane de lei, adică 8 milioane de euro, pentru că statul nu ne-a achitat la timp banii datoraţi. A plătit ulterior ceva, cu ţârâita, anul ăsta, dar pierderea a rămas pierdere, n-am mai putut să o recuperăm”, spune patronul Costel Comăna.

Cât priveşte preţul mai mic al biletelor de tren decât la CFR, directorul general Regiortrans, Florin Hădărean, explică tehnic situaţia. "La noi, un automotor consumă pe kilometru un litru de motorină, care costă 6 lei, în vreme ce o locomotivă Diesel de 1200 de cai putere de la CFR Călători consumă de 4-5 ori mai mult. Ca să nu mai vorbim de locomotivele electrice de 5100 de cai putere, care pot tracta garnituri de 3000 de tone şi care consumă câteva sute de kilowaţi pe kilometru, ceea ce înseamnă tot atâtea sute de lei pe kilometru. Toate acestea ne-au permis să realizăm şi un sistem de preţuri foarte flexibil şi competitiv în comparaţie cu cele de la CFR Călători. De exemplu, la noi, un bilet pe ruta Braşov – Bucureşti – Constanţa în sezonul estival e cu 40% mai ieftin decât la compania de stat. Sigur, drumul durează cu 15-30 de minute mai mult, pentru că trenurile noastre sunt Regio, adică personale pe stil vechi, în timp ce ale CFR-ului Călători sunt Interegio, adică fostele accelerate şi rapide", a arătat Hădărean.

Evoluţia afacerilor Regiotrans în perioada 2007-2012

Sursă: Ministerul Finanţelor Publice (MFP)

Tranferoviar, pe plus de la înfiinţare

Operatorul privat Transferoviar Grup (TFG), controlat de omul de afaceri Călin Mitică, a demarat activitatea de transport călători în 2010 când a preluat secţiile Berca-Nehoiaşu şi Oradea-Băile Felix. În cei şase ani de la înfiinţare, compania şi-a dublat cifra de afaceri, a înregistrat profit în fiecare an, iar numărul de angajaţi s-a triplat, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

Întrebaţi cum au reuşit să rămână pe plus, în condiţiile în care operatorul de stat CFR Călători a mers în pierdere, reprezentanţii TFC au precizat: “Operatorii privaţi, prin numărul relativ redus de personal comparativ cu compania de stat, pot ţine sub control eventuale nereguli de genul <mersului cu naşul> sau al furturilor de motorină şi, de ce nu, şi al cheltuielilor mari şi nejustificate cu reparaţiile vehiculelor".

Evoluţia afacerilor TFC în perioada 2007-2012

Sursă: Ministerul Finanţelor Publice (MFP)

Majoritatea călătorilor care optează pentru trenurile operatorului privat sunt navetişti.

"Transportul rutier de pasageri nu constituie concurenţă directă pentru noi prin prisma mai multor argumente precum numărul redus de călători transportaţi, condiţiile neconfortabile (înghesuială, muzica ascultată la un volum ridicat), lipsa unui orar fix şi a unor staţii de oprire fixate anterior", au explicat pentru gândul reprezentanţii TFC.

Furturile de la calea ferată şi starea infrastructurii au afectat şi afacerile operatorilor privaţi.

„Pentru cele 100 de trenuri zilnice cu care circulăm, întârzierile cumulate sunt sub 60 de min/zi şi sunt cauzate în mare parte de starea tehnică a căii ferate. Deşi vehiculele operatorilor privaţi, dar şi ale celor de stat sunt capabile din punct de vedere tehnic să atingă viteze mari, acest lucru este imposibil din cauza infrastructurii”, au explicat ei.

Cum s-a rezolvat problema "mersului cu naşul"

În ceea ce priveşte fenomenul "mersului cu naşul" care generează pierderi anuale de circa 30 de milioane de euro pentru CFR Călători, operatorii privaţi spun că au reuşit să-şi instruiască personalul de tren să nu permită călătoria fără legimitaţie.

 "La fiecare concesionare am fost obligaţi prin contract să preluăm şi angajaţii existenţi în acel moment, inclusiv controlorii şi şefii de trenuri. I-am instruit, le-am explicat în amănunt ce pot şi ce nu pot face, iar cine n-a priceput şi a crezut că-şi poate face mendrele ca şi înainte a zburat fără multă vorbă. De exemplu, când am preluat linia Braşov – Întorsura Buzăului, 85-90% din călători nu-şi cumpărau bilet, mergeau cu naşul. Acum, aşa ceva e imposibil, naşu nu mai există şi oamenii au învăţat încetul cu încetul că trebuie să plătească dacă vor să meargă cu trenul, altfel nu se poate. Iar lucrul ăsta e cu atât mai important cu cât controlorii noştri au, între atribuţiile  de serviciu, şi vânzarea biletelor de călătorie, întrucât deocamdată Regiotrans are case proprii de bilete în doar vreo trei staţii, Braşov, Bucureşti şi Constanţa”, a explicat directorul general al Regiotrans, Florin Hădărean. 

"Personalul nostru de tren a fost atenţionat şi instruit din momentul angajării să nu permită astfel de practici. Prin urmare, putem afirma că acest fenomen a fost redus în trenurile TFC în proporţie de 99,99% urmare a controalelor periodice din partea conducerii", au spus şi reprezentanţii Transferoviar.

Operatorii privaţi s-au arătat de asemenea deranjaţi de modul în care sunt trataţi de către compania de infrastructură.

„Singurele autorităţi cu care am întâmpinat mici obstacole au fost CFR Infrastructură prin modul în care anunţă trenurile TFC în staţiile de oprire, numindu-le <trenuri private> fapt care induce în eroare călătorii, aceştia considerându-le în primă instanţă trenuri mai scumpe, inaccesibile, prin modul în care afişează sau nu întârzierile şi liniile de garare pe monitoarele de informare, dar şi cu personalul CFR Călători care refuză să dea informaţii despre trenurile celorlalţi operatori şi distrug afişele puse pentru promovare”, au explicat reprezentanţii TFC.

Vagoanele şi locomotivele folosite de TFC sunt închiriate, prin urmare, majoritatea investiţiilor pe care compania le derulează vizează confortul şi fidelizarea călătorilor.

„Investiţiile uzuale pe care noi le facem, ca operator de transport, se rezumă în principiu, la asigurarea confortului şi siguranţei călătorilor şi la promovarea şi fidelizarea călătorilor prin diferite mijloace de marketing”, ne-au explicat reprezentanţii companiei.

Citește și: