Corina VÂRLAN
10666 vizualizări 2 nov 2013

Oficialii europeni se tem că serviciile de securitate americane ar fi înregistrat ilegal date financiare personale ale cetăţenilor Uniunii Europene (UE), de la care nu fac excepţie nici românii, şi discută posibila suspendare a acordului SWIFT, în baza căruia se realizează, încă din 2010, transferul de astfel de informaţii între SUA şi UE. Practic, Autoritatea Naţională de Securitate din Statele Unite (NSA), implicată în ultimul timp în mai multe scandaluri de abuz de putere, ar fi accesat datele financiare personale ale europenilor, fără a respecta traseul normal al unei astfel de cereri, încălcând astfel prevederile acordului.

"Este inadmisibil. Acordul este foarte unilateral. Americanii cer, noi dăm tot fără să mai verificăm nimic. Dezvăluirile arată că ei au avut acces direct la SWIFT şi au luat tot ce au avut", a declarat pentru gândul Renate Weber.

Prin urmare, membrii Parlamentului European (PE) au adoptat săptămâna trecută o rezoluţie cu privire la suspendarea temporară a acordului SWIFT, înţelegere care face parte dintr-un program ce permite urmărirea finanţărilor organizaţiilor teroriste. Rezoluţia din PE nu este însă legislativă, ea având mai degrabă rolul de a pune presiune asupra Comisiei Europene pentru a suspenda de facto tratatul şi, în acelaşi timp, de a expune poziţia legislativului european cu privire la acest subiect de mare importanţă pentru cetăţenii pe care îi reprezintă. Mai mult, acest vot vine după suspendarea negocierilor, tot din cauza scandalului NSA, pentru semnarea Transatlantic Trade and Investment Partnership (TTIP), acordul de liber schimb UE-SUA, cea mai ambiţioasă înţelegere de aces fel din istorie.

Deşi refuză să meargă într-atât de departe încât să renunţe la controversatul acord de transfer de date financiare, Comisia Europeană a formulat, ca urmare a rezoluţiei Parlamentului, o serie de întrebări părţii americane legate de acuzaţiile care i se aduc şi aşteaptă un răspuns înainte de a lua o decizie concretă. Totuşi, dacă la începutul anului, scenariul suspendării acordului ar fi fost considerat unul mai mult decât improbabil, dezvăluirile făcute în ultimele luni de către fostul consultant al Autorităţii Naţionale de Securitate (NSA), Edward Snowden, şi recentul scandal al interceptării înalţilor demnitari europeni (între ei şi cancelarul german Angela Merkel) au făcut acest scenariu să pară din ce în ce mai posibil.

Reacţia la vot a Parlamentului European la scandalul NSA

Sursă: Vote Watch Europe

Cu 280 de voturi pentru şi 250 împotrivă, europarlamentarii au cerut, în timpul ultimei sesiuni plenare de la Strasbourg, suspendarea acordului dintre UE şi SUA privind prelucrarea şi transferul datelor de mesagerie financiară din UE către SUA în Programul de Urmărire a Finanţărilor în Scopuri Teroriste cunoscut sub numele de TFTP (Terrorist Finance Tracking Programme) şi elaborat în urma atentatelor teroriste de la 11 septembrie 2001.

Deşi nu fără o dezbatere aprinsă, eurodeputaţii au decis în favoarea unei rezoluţii propuse de către membrii grupului socialiştilor (S&D), al liberalilor (ALDE) şi al Verzilor, cu susţinerea Stângii unite (GUE-NGL). Rezoluţia nelegislativă a fost motivată de informaţiile conform cărora angajaţii NSA ar fi interceptat, fără acord, date financiare personale din SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunications - companie belgiană ale cărei servicii sunt utilizate inclusiv de români la transferurile financiare internaţionale), potrivit Vote Watch Europe.

GRAFIC: Votul Parlamentului European pentru rezoluţia de suspendare a acordului UE-SUA

Sursă: Vote Watch Europe

SWIFT este un serviciu  financiar de mesagerie extins la nivel mondial care facilizează transferurile internaţionale de bani, potrivit Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). Prin intermediul său sunt stocate mesaje pe o perioadă 124 de zile în două centre, unul aflat pe teritoriul UE (Belgia), iar celălalt aflat pe teritoriul SUA, lucru care reprezintă "o formă de prelucrare <în oglindă> a datelor".

Mesajele stocate conţin practic date personale precum numele plătitorului sau cel al destinatarului sumei de bani transferate.

Serviciul poate fi accesat şi prin intermediul băncilor cu sediul în România, care le cer acordul şi îi informează pe clienţi că există posibilitatea ca datele să ajungă la autorităţile americane.

Datele românilor ar fi putut fi accesate de americani

Clic pentru a mări/ Europarlamentarii români care s-au împotrivit suspendării. Pe lângă aceştia, trei au votat pentru, trei s-au abţinut, trei au fost absenţi şi zece nu au votat // Sursa: VoteWatch.eu

Cei mai mulţi dintre europarlamentarii români s-au împotrivit, suspendării acordului UE-SUA, votând chiar şi împotriva propriului grup politic, ceea ce arată că, pentru delegaţia română, votul a fost mai degrabă unul naţional decât politic.

"A fost o decizie a delegaţiei. Am cumpănit foarte serios interesul României şi aceasta a fost decizia", a declarat pentru gândul europarlamentarul Minodora Cliveti (PSD - S&D).

Doar trei dintre oficialii delegaţiei României au votat pentru suspendarea lui. Printre aceştia s-a numărat şi Renate Weber (PNL/ADLE) care susţine că informaţiile conform cărora americanii ar fi accesat datele SWIFT fără acordul autorităţilor europene sunt "picătura care a umplut paharul", mai ales după ce ani de zile s-au discutat modalităţi de schimbare a lucrurilor în bine.

"Este inadmisibil. Acordul este foarte unilateral. Americanii cer, noi dăm tot fără să mai verificăm nimic. Dezvăluirile arată că ei au avut acces direct la SWIFT şi au luat tot ce au avut", a declarat pentru gândul Renate Weber.

Europarlamentarul român susţine că acordul dintre UE şi SUA "a fost negociat prost de către Comisia Europeană" pentru că nu cuprinde destul de multe măsuri de protecţie a datelor şi pentru că transferul lor nu a fost gândit corect.

"Americanii cer datele X despre persoana Y şi extragerea acestor date ar trebui făcută de Europol. Europolul nu a refuzat nicio singură cerere până acum şi transferul de date se face pe bulk data, nu pe date extrase", susţine Weber.

Sursă video: Parlamentul European

"Acordul nu este reciproc. Noi nu cerem nimic de la americani. Europol nu cere nimic", a mai adăugat europarlamentarul, explicând că există şi nemulţumiri cu privire la reprezentantul Comisiei Europene la Trezoreria americană care are ca îndatoriri supravegherea modului în care sunt făcute cererile pentru obţinerea de date de către partea americană, respectiv modul de transfer al datelor.

"Această persoană este plătită cu bani grei. Nici nu se ştie ce a făcut. Toate datele pe care le avem spun că ea nu face nimic acolo", a mai spus membra ALDE/ADLE.

Ea ne-a mai explicat, de asemenea, că băncile nu sunt cele care stochează datele şi că acestea sunt înmagazinate în diferite depozite de bănci de date. "Dacă din România există date care au ajuns în astfel de depozite şi americanii le-au cerut, probabil le-au primit", este de părere Weber care nu crede însă că liderii Comisiei Europene vor lua demersurile necesare în vederea suspendării acordului cu SUA.

FOTO: Frederick Florin/Mediafax Foto/AFP

"De la început au fost voci care au spus că ar fi nevoie de condiţii mai stricte şi că şi respectarea acestor măsuri cuprinse în acord nu poate fi verificată", a declarat pentru gândul şi europarlamentarul Oana Antonescu (PDL, PPE) care s-a abţinut însă de la votul final pentru că a considerat că este necesară "o investigaţie mai în amănunt dacă într-adevăr au fost folosite date în afara acordului".

Antonescu explică, totodată, că în această perioadă se discută mult în rândul oficialilor europeni despre modalităţile de protejare a datelor cu caracter personal şi se caută garanţii că statele le manipulează cu grijă.

"Parlamentul a sugerat încheierea acordului şi cred că acest context actual face posibilă suspendarea lui. Nu ştiu dacă este de dorit suspendarea acordului pentru că îngrijorările cu privire la terorism ar trebui să ne intereseze mai mult", a mai adăugat ea.

Ce este TFTP şi cum funcţionează schimbul de date dintre UE şi SUA

TFTP (Terrorist Finance Tracking Programme) sau Programul de Urmărire a Finanţărilor în Scopuri Teroriste a fost elaborat de către reprezentanţii Trezoreriei Americane la scurt timp după atentatele de la 11 septembrie 2001, când SUA s-a confruntat cu patru atacuri teroriste fără precedent, în urma cărora au murit aproape 3.000 de persoane.

Primul acord dintre UE şi SUA de colaborare în vederea realizării schimbului de informaţii financiare pentru lupta împotriva terorismului a fost respins de către Parlamentul European pentru că nu oferea destulă protecţie confidenţialităţii datelor cetăţenilor statelor membre UE.

Noul acord, pe baza căruia se fac şi azi schimburile de informaţii dintre UE şi SUA, a intrat în vigoare în august 2010. Potrivit prevederilor sale, Oficiul de Poliţie al Uniunii Europene - Europol (Europol cooperează cu autorităţile din statele membre UE pentru a preveni şi pentru a combate terorismul şi criminalitatea internaţională. Tot acesta ajută la aplicarea legii în statele membre UE, în special în cazuri de trafic de droguri, reţele ilegale de imigraţie, terorism, falsificare a monedei euro şi trafic ilegal de persoane, de vehicule şi spălare de bani) are obligaţia de a analiza dacă datele cerute de partea americană sunt necesare în lupta împotriva terorismului şi împotriva finanţării acestui fenomen, potrivit Comisiei Europene.

FOTO: Europol/Facebook

Tot poliţiştii UE trebuie să verifice şi ca fiecare cerere să fie întocmită în aşa fel încât să reducă pe cât posibil volumul de date cerute.

În cazul în care cererea venită din parte americanilor nu întocmeşte toate condiţiile, Europol poate să nu avizeze transferul de date sau să ceară informaţii suplimentare care să justifice transferul datelor.

20 de luni - peste 31.000 de căutări în TFTP

O analiză a Comisiei Europene de la finalul anului trecut, care avea ca temă modul în care a fost implementat acordul UE-SUA, a arătat că deşi volumul de date transferate este important, acesta urmează un trend de scădere faţă de cel înregistrat la scurt timp după intrarea sa în vigoare.

Astfel, pe o perioadă de 20 de luni, au fost realizate 31.797 de căutări în Programul de Urmărire a Finanţărilor în Scopuri Teroriste.

"Acest număr include căutările privind date stocate şi obţinute de la Statele Unite, dar şi date stocate şi obţinute de la Uniunea Europeană în conformitate cu Acordul. Acest număr include căutările de mesaje de plăţi financiare de la instituţiile financiare din întreaga lume", se explică în documentul Comisiei Europene unde se menţionează totodată că, "potrivit reprezentanţilor Trezoreriei americane", cele mai multe dintre aceste căutări nu implică Uniunea Europeană sau cetăţenii ei.

În timpul primei analize de acest fel, partea americană nu a vrut să ofere date concrete legate de volumul de date transferat pe baza acordului "reconfirmându-şi părerea că oferind prea multe informaţii legate de volumul de date va oferi de fapt indicaţii legate de tipurile de mesaje şi de regiunile geografice cercetate lucru care i-ar face pe terorişti să încerce să le evite", potrivit aceleiaşi surse.

Programul Trezoreriei americane care a produs peste 2.000 de rapoarte cu mai multe piste furnizate de către autorităţile europene. În perioada 1 februarie 2011 - 30 septembrie 2012, statele membre UE şi Europolul au primit la rândul lor 606 piste.

Datele TFTP au furnizat totodată informaţii-cheie precum conturi, nume, adrese sau sume tranzacţionate şi au ajutat la anchetele realizate împotriva unor membri ai al-Qaida, ai al-Shabaab sau ai Uniunii Jihadului Islamic.

Fii la curent cu ştirile economice ale momentului. Abonează-te la pagina de Facebook Gândul Financiar

Citește și: