Corina VÂRLAN
14764 vizualizări 6 oct 2012

România ar putea să devină independentă din punct de vedere energetic, în ceea ce priveşte segmentul de gaze naturale, începând cu anul 2020, în cazul în care zăcămintele descoperite pe fundul Mării Negre vor putea fi comercializate, este de părere Mariana Gheorghe, CEO al celui mai mare distribuitor de carburanţi din România, OMV Petrom.

În felul acesta, importurile anuale de circa 3 miliarde de metri cubi de gaze naturale nu ar mai fi necesare, potrivit opiniei primei femei care s-a aflat până acum în fruntea companiei amintite.

Mariana Gheorghe a fost invitatul ediţiei de duminică a emisiunii "După 20 de ani", care a fost transmisă pe postul de televiziune ProTV şi pe voyo.ro, începând de la ora 10:00.

Ce ar avea de câştigat România de pe urma zăcământului de gaze naturale din Marea Neagră

Un important zăcământ de gaze naturale, care ar putea fi suficient pentru a acoperi nevoile energetice ale României chiar şi pe o perioadă de şase ani, a fost descoperit la mare adâncime, în apele teritoriale ale României din Marea Neagră.

La începutul anului 2012, mai exact în luna februarie, reprezentanţii companiei Petrom şi americanii de la ExxonMobil au terminat forarea primei sonde, numite Domino 1, în perimetrul Neptun pe care l-au concesionat.

URMĂREŞTE AICI EMISIUNEA

Zăcământul se află la o adâncime de circa 3.000 de metri şi la o distanţă de 170 de kilometri de ţărmul Mării Negre. Pentru realizarea sondelor, se forează cu ajutorul unei nave Deepwater Champion, care are o greutate de 51.000 de tone şi care are capacitatea de a fora până la o adâncime de 12 kilometri.

România ar putea câştiga pe de urma acestui zăcământ independenţa din punct de vedere energetic, datorită contribuţiilor care ar putea ajunge la bugetul de stat şi ar putea crea, prin exploatarea lui, noi locuri de muncă.

"În primul rând, câştigă producţie domestică, pentru nevoile energetice ale ţării. În următorii ani, peste 50% din necesarul de resurse energetice primare va veni şi în România din hidrocarburi. În al doilea rând, având în vedere situaţia la gaz, pentru că vorbim acum de piaţa de gaz, 70% din necesarul românesc este producţie locală şi circa 30% este importat", a explicat Gheorghe, care a mai adăugat că, dacă această exploatare se dovedeşte a fi comercială şi de succes, atunci ţara noastră are şansele de a deveni independentă din punct de vedere energetic.

FOTO: Razvan Lupica/Mediafax Foto

"Aceste exploatări necesită investiţii foarte mari. Miliarde de euro care trebuiesc investite pentru a ajunge la prima moleculă de gaz pe piaţa românescă", a ţinut să sublinieze CEO-ul OMV Petrom.

Ea a explicat, de asemenea, că, deşi conform estimărilor de la această oră se ştie că acumularea de gaze pe care Petrom o explorează alături de cei de la ExxonMobil este estimată la circa 42 - 84 de miliarde de metri cubi, suma de bani care va putea fi obţinută de pe urma exploatării ei nu poate fi calculată cu exactitate, pentru că aceasta va depinde de preţul gazului de la momentul în care va ajunge pe piaţă şi costurile de operare de la sfârşitul acestui deceniu.

"Orice fel de descoperire presupune o mare răspundere a celor care o fac, pentru că există un grad de risc atât de mare, încât a avansa orice fel de cifră sau supoziţii înseamnă cu adevărat rezultatul unor analize, unor ipoteze şi, am spune noi, foarte multă tehnologie şi know how al celor implicaţi", explică CEO-ul OMV Petrom, în cadrul ediţiei de duminică a emisiunii "După 20 de ani".

Mariana Gheorghe a menţionat, de asemenea, că Petrom, compania pe care o conduce, a realizat explorări la mare adâncine în Marea Neagră încă de la începutul anilor 2000, dar că, la sfârşitul acestei perioade, s-a hotărât ca exploatarea zăcămintelor să nu fie realizată, pentru că nu era posibilă din punct de vedere comercial şi pentru că tehnologia de la acea vreme nu permitea nici ea un astfel de lucru.

FOTO: Wikipedia (nava Deepwater Champion)

De asemenea, dacă zăcământul din Marea Neagră ar fi exploatat, preţul final pe care românii ar trebui să îl plătească va scădea şi el. "O concurenţă locală duce la un preţ mai competitiv pentru consumatori", spune Gheorghe.

Când ar putea începe exploatarea zăcămintelor şi cât ar dura ea

Producţia din zăcămintele descoperite în Marea Neagră ar putea să înceapă din anul 2018 şi ar putea să dureze chiar şi 10 ani. Profilul ei va fi însă diferit pe această perioadă de timp. Iniţial, producţia va creşte, pentru ca apoi să ajungă la un anumit plafon de la care, ulterior, să scadă.

Mariana Gheorghe a ţinut, însă, să sublinieze faptul că acestea sunt nişte estimări care au fost realizate pe baza unor studii, numite achiziţii seismice şi realizate pentru a cunoaşte mai bine structura geologică a suprafeţei din care se încearcă realizarea exploatării, şi pe baza rezultatelor obţinute prin prima sondă forată de cei de la Petrom şi de la ExxonMobil.

"Noi am forat o singură sondă, ori în lumea întreagă există un grad de risc foarte mare în explorare. Una din cinci sonde sunt de succes", a explicat Gheorghe. "În acest moment, suntem în procesul de evaluare şi analiză a acestor date şi vor mai trebui şi alte sonde, de evaluare. Apoi, va trebui să facem alte date seismice ca să vedem pe întreg perimetrul ce alte puncte posibile de exploatare există", a mai adăugat CEO-ul Petrom.

Care ar trebui să fie, în viitor, strategia energetică a României

CEO-ul companiei Petrom, ai cărei acţionari majoritari sunt austriecii de la OMV, spune că, din punctul său de vedere, industria energetică din România are potenţialul de a ajuta la creşterea economică.

"Fiind de şase ani în această industrie, am o mare încredere în potenţialul ei. Industria energetică are un potenţial deosebit nu numai de a asigura resursele necesare, dar are şi potenţialul de a fi un factor de creştere economică pentru România", este de părere Gheorghe.

Aceasta explică, de asemenea, că resursele primare ale României deţin, la rândul lor, un potenţial foarte mare, fie că este vorba despre petrol, despre gazele naturale, despre energia hidro, despre cea nucleară şi chiar despre energiile regenerabile, a căror exploatare se află încă la început în ţara noastră.

"Dependenţa de importuri, de la circa 20% - 22% în 2010, poate să ajungă la 46 - 50% în anul 2030 dacă nu facem aceste investiţii necesare pentru creşterea producţiei locale, astfel încât să ne asigurăm o poziţie de independeţă strategică energetică. Acest lucru presupune ca, de astăzi până în anul 2030, să investim circa 3 - 4 miliarde de euro pe an în tot ce înseamnă petrol şi gaze, toate celelalte industrii, şi în eficienţă energetică", a ţinut să sublinieze Mariana Gheorghe.

Aceasta susţine, de asemenea, că o mare parte din sumă ar trebui să fie investită de către cei din sectorul privat, dar că există şi elemente de care ar trebui să se ocupe statul român, cum ar fi infrastructura.

Ce ar putea să câştige România prin realizarea unei investiţii de un miliard de euro

Potrivit estimărilor realizate de către reprezentanţii OMV Petrom, o investiţie de un miliard de euro ar putea asigura furnizarea a 8 miliarde de tone de petrol, crearea anuală a circa 26.000 de locuri de muncă şi generarea unei contribuţii la produsul intern brut (PIB) de 2,3 miliarde de euro.

Ce discuţii poartă reprezentanţii Petrom cu statul român

În următorii doi ani, clauza de stabilitate garantată de Guvern tuturor producătorilor din România pentru menţinerea redevenţelor la nivelul curent, de 3,5% - 13,5%, va expira în cazul companiei pe care o conduce Mariana Gheorghe.

Redevenţele sunt aplicate, printre altele, în funcţie de calitatea hidrocarburilor şi în funcţie de preţul internaţional.

Gheorghe susţine că reprezentanţii Petrom discută deja cu statul român pentru a stabili redevenţele care vor fi plătite din 2014. "Noi suntem foarte deschişi la acest dialog pentru că înţelegem necesitatea politică de a ajunge la un alt nivel de redevenţe", a declarat aceasta, adăugând însă că, în ultimii şapte ani, 93% din profitul operaţional al companiei a fost reinvestit în România.

"Nu am avut o discuţie pe cifre specifice. Discutăm care este impactul creşterii redevenţelor atât asupra companiei, cât şi asupra României", a concluzionat directorul general al OMV Petrom.

Atunci când vine vorba despre redevenţele pe care statul le va încasa de pe urma eventualelor exploatări ale gazelor naturale din Marea Neagră, Mariana Gheorghe spune că, în momentul de faţă, nivelul care s-ar aplica la această producţie ar fi de 13,5%.

Cum explică reprezentanţii Petrom creşterea preţului carburanţilor

Preţul benzinei a crescut în ultimii 4 ani cu circa 70%. Astfel, dacă în anul 2008 românii plăteau la staţiile Petrom 3,57 de lei de litru, doi ani mai târziu, preţul a crescut la 3,98 de lei, pentru ca în prezent litrul de benzină să coste circa 6,1 lei.

Evoluţia preţului benzinei la staţiile de alimentare Petrom, în perioada 2008-2012

An Preţul benzinei lei/litru
2008 3,57
2009 2,87
2010 3,98
2011 4,95
2012 6,10

"Orice companie trebuie să aibă o politică şi nişte principii ca să poată să îşi gestioneze afacerea, ori politica noastră de preţuri pentru carburanţi sunt cotaţiile internaţionale, este componenta fiscală şi, bineînţeles, este concurenţa locală. Toată acestea sunt exprimate în moneda locală, respectiv în lei", explică Mariana Gheorghe, adăugând că în România se înregistrează unele dintre cele mai mici preţuri din Europa.

Potrivit spuselor sale, compania pe care o conduce are o politică de preţuri moderată, care ţine seama de nivelul de trai din ţara noastră.

Gheorghe explică, de asemenea, că segmentul de exploatare şi de producţie este cel mai profitabil şi că, pe segmentul de downstream, se câştigă puţin, în momentul de faţă.

FOTO: Laszlo Raduly/Publimedia

Cu toate acestea cei de la OMV Petrom nu au în vedere, în următoarea perioadă de timp, renunţarea la reţeaua de benzinării pe care o deţin. "Strategia noastră este foarte simplă. Încercăm să realizăm o creştere pe partea de producţie şi exploatare a petrolului şi gazelor şi, mai ales, în zona de Marea Neagră unde avem potenţial mai mare", a explicat directorul general al celui mai mare distrubuitor de carburanţi din ţară, adăugând că, pe segmentul de downstream, care înseamnă rafinare, marketing şi producţie de electricitate, se încearcă realizarea optimizării pentru ca activitatea să poată fi continuată.

Profit de peste 461 de milioane de euro în primul semestru al anului 2012 la Petrom

În primele şase luni ale anului 2012, OMV Petrom a înregistrat o creştere a profitului net de 16%, acesta ajungând la 461,7 milioane de euro. Vânzările grupului austriac au crescut şi ele în această perioadă de timp cu 19% şi au ajuns la 2,78 miliarde de euro.

Anul trecut, compania petrolieră întregistra un profit record pentru România, de 887 milioane de euro, având vânzări în valoare totală de 5,3 miliarde de eurp.

Ce crede CEO-ul Petrom despre Dan Diaconescu şi despre privatizarea combinatului Oltchim

Dan Diaconescu, fostul câştigător al licitaţiei pentru privatizarea combinatului chimic de la Râmnicu Vâlcea, care se angajase iniţial să plătească 45 de milioane de euro pentru a cumpăra pachetul majoritar de acţiuni deţinut de Ministerul Economiei la Oltchim, a declarat că îşi doreşte să achiziţioneze şi rafinăria piteşteană Arpechim, pentru a facilita producţia combinatului.

"În discuţia publică pe care am urmărit-o şi noi, se vorbea de fapt de două Arpechim-uri. E vorba de Arpechimul Piroliză, pentru petrochimie, şi Arpechimul rafinăria, pentru producţia de combustibili. Ceea ce este important pentru Oltchim, credem noi, este Piroliza, cea care îi asigură accesul la etilenă şi propilenă, care, aşa cum s-a spus şi public, nu se poate transporta în mod sigur decât prin conducte şi acest lucru se asigură", a explicat Mariana Gheorghe.

"Acest Arpechim de care vorbesc eu este deja proprietatea Oltchimului din anul 2009-2010. Celălalt Arpechim este încă al nostru şi este rafinăria. Principalele produse, după cum bine ştiţi, sunt benzina şi motorina. Un produs al acestei rafinării poate să fie, dacă nu este convertit în benzină, nafta, ori acest produs este folosit pentru etilenă, propilenă şi pentru Oltchim. Acest lucru, însă, se poate transporta pe căile ferate şi în condiţii de siguranţă", a subliniat directorul general Petrom.

FOTO: Ionel Iancu/Mediafax Foto (Arpechim)

Ea susţine, de asemenea, că, în momentul de faţă, compania pe care o conduce este deschisă în ceea ce priveşte dialogul cu un nou acţionar al combinatului chimic Oltchim.

"Noi am vorbit cu autorităţile române, care ne-au explicat că ei cred că este potenţial de vânzare şi a Arpechimului odată cu Oltchimul, având în vedere că nu ştii niciodată care este strategia de business a unui potenţial cumpărător al Oltchimului", a mai spus Mariana Gheorghe.

Ea a precizat că nu face judecăţi de valoare legate investitorul unei companii româneşti şi că orice discuţii s-ar purta între compania pe care o conduce şi un astfel de investitor "trebuie să aibă loc pe principii foarte comerciale şi foarte bine determinate".

Din punctul său de vedere, un eventual investitor care ar vrea să achiziţioneze rafinăria Arpechim ar trebui să facă investiţii mari pe viitor, având în vedere faptul că Petrom înregistra pierderi de peste 100 de milioane de euro în fiecare an de pe urma ei.

Citește și: