Departamentul Economic
535 vizualizări 13 nov 2018

Banca Mondială a finalizat de curând Diagnosticul sistematic de ţară care evidenţiază vulnerabilitatea României faţă de dezastrele naturale. Inundaţiile, seceta şi cutremurele au provocat mii de victime şi miliarde de euro daune. Acestea au afectat capacitatea de producţie a economie şi i-au afectat în mod disproporţionat pe cei săraci, spun, într-un articol pe blogul Băncii Mondiale, autorii Donato de Rosa, Lead Economist, şi Maja Murisic, Environmental Specialist citaţi de Mediafax.

”Un cutremur similar cu cel din 1977 ar produce în România pierderi de circa 1,8 miliarde de euro” arată Ministerul Finanţelor în Raportul privind situaţia macroeconomică pe 2018 şi proiecţia până în 2021. În condiţiile în care dezastrul din 1977, care a necesitat reconstrucţia unei hălci întregi din Bucureşti, a avut un cost de circa 7% din PIB, costurile unui cutremur similar produs în prezent ar fi mai mari cu circa 20%”, evaluează MFP.

Din 1990, 77 de evenimente de dezastre grave au fost înregistrate în ţară, rezultând în peste 3,5 miliarde dolari ca daune directe (la valoarea dolarului de astăzi) sau 3,5% din PIB-ul mediu din aceeaşi perioadă, o povară grea pentru economie.

 

Mai mult decât atât, indiciile arată că, în România, clima se va schimba considerabil în următorii 50-100 de ani, iar estimările impactului general al pericolelor legate de climă arată că doar daunele prognozate să afecteze anual infrastructura s-ar dubla până în 2020 şi ar putea să fie de şase ori mai mari până în 2080.

Şi alte dezastre naturale, necauzate de schimbările climatice, au de asemenea un impact semnificativ. În ultimii 100 de ani, 13 cutremure au dus la 2.630 de victime şi au afectat peste 400.000 de persoane.

Consolidarea rezilienţei în faţa schimbărilor climatice şi a dezastrelor naturale reprezintă o călătorie de lungă durată, care necesită politici corecte, o coordonare eficientă la diferite niveluri ale guvernului şi între sectoare şi o mobilizare a importante resurse financiare.

Pentru a limita consecinţele dezastrelor naturale, ţările au făcut investiţii specializate în infrastructură la sisteme eficiente de alertă timpurie.

Cu o prevenire mai bună, consecinţele inundaţiilor din 2010 din România, care au dus la daune de 1,1 miliarde de euro şi au afectat peste 12.000 de persoane, cu 26 de decese, ar fi fost mult diminuate. În fapt, un studiu al Băncii Mondiale estimează că implementarea măsurilor de prevenţie în România ar putea să reducă daunele materiale cu până la 13% şi pierderile legate de bunăstarea oamenilor cu până la 16%.

Indiferent dacă este vorba de reabilitarea clădirilor pentru a rezista la cutremure, imunizarea la schimbările climatice şi modernizarea agriculturii, îmbunătăţirea gestionării resurselor de apă sau diminuarea riscurilor de inundaţii, gradul de pregătire al României la consecinţele dezastrelor naturale este limitat din cauza slăbiciunii instituţiilor.

Implementarea Directivei UE privind gestionarea inundaţiilor a ajutat România să identifice şi să cartografieze zonele cu risc potenţial de inundaţii. Alte iniţiative au inclus dezvoltarea planurilor naţionale şi regionale de gestionare a riscurilor.

Lipsa investiţiilor în reducerea riscurilor seismice pentru clădiri rămâne o problemă importantă. Pentru a reduce daunele potenţiale în cazul unui cutremur, există necesitatea de a creşte suma alocată de către guvern pentru modernizarea parcului imobiliar, atât ce finanţat de către stat sau de către mediul privat, şi creştea nivelului de conştientizare de către locuitori a urgenţei gestionării riscurilor seismice.

 

Citește și: