Ana Petrescu
545 vizualizări 2 aug 2018

Şeful statului consideră că este un subiect de interes maxim pentru România, iar o asemenea lege trebuie să asigure un echilibru şi o echitate în ceea ce priveşte beneficiile atât pentru statul român, cât şi pentru investitori. Iohannis critică lipsa de predictibilitate şi stabilitate a Legii offshore, în forma trimisă spre promulgare.

"Exploatarea zăcămintelor de petrol şi gaze naturale din perimetrele offshore, situate în zona economică exclusivă din bazinul Mării Negre, are o importanţă deosebită pentru România, din perspectiva dezvoltării pieţei interne, a contribuţiei benefice la prosperitatea economiei şi a cetăţenilor români, dar şi prin prisma consolidării securităţii energetice regionale. În acest sens, la nivel de principiu, este necesar un cadru normativ eficient şi durabil, capabil să asigure o distribuţie echitabilă a beneficiilor între stat şi investitori, care să contribuie la stabilirea unui parteneriat pe termen lung între cele două părţi, precum şi la consolidarea încrederii în perspectivele economiei naţionale. Pentru aceste motive, considerăm că legea supusă reexaminării se impune a fi reanalizată de Parlament, din perspectiva stabilităţii şi predictibilităţii pe termen lung a cadrului legal aplicabil acestui sector şi pentru evitarea potenţialelor efecte negative", se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale remis Mediafax.

"Totodată, apreciem că prevederile legii supuse reexaminării ar trebui să cuprindă dispoziţii clare, lipsite de echivoc şi cu perspectivă durabilă, astfel încât să fie asigurat cadrul necesar dezvoltării parteneriatului stat-investitori, în sensul asigurării predictibilităţii necesare, iar economia românească să beneficieze pe termen lung de pe urma exploatării resurselor naturale din perimetrul Mării Negre", completează preşedintele Iohannis.

Klaus Iohannis argumentează că nu au fost clar reglementate modalităţile prin care câştigurile din redevenţe devin venituri la bugetul de stat, în condiţiile în care actuala formă a legii prevede transferul acestor venituri către contractele de parteneriat public-privat, nu către bugetul consolidat.

"Considerăm că legea trebuie reanalizată şi din perspectiva unei potenţiale încălcări a principiului neafectării veniturilor bugetare. În acest sens, semnalăm că legea supusă reexaminării prevede că sumele rezultate din redevenţe şi impozit asupra veniturilor suplimentare offshore se fac venit la Fondul special de finanţare a contractelor de parteneriat public - privat în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă nr. 39/2018 privind parteneriatul public - privat, fără să fie supuse analizei, în prealabil, alocările alternative ale veniturilor bugetare preconizate, în conformitate cu priorităţile de investiţii care trebuie să impulsioneze dezvoltarea economică şi socială a României", potrivit sursei citate.

Şeful statului mai susţine că Legea offshore a fost adoptată de Legislativ fără a respecta principiul bicameralismului.

"Având în vedere importanţa domeniului reglementat prin legea transmisă la promulgare, precum şi faptul că unele dintre dispoziţiile acesteia nu au făcut obiectul dezbaterii şi adoptării în cadrul primei Camere sesizate, considerăm că Legea privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore trebuie adoptată astfel încât să se asigure deplina respectare a principiului constituţional al bicameralismului", conchide preşedintele Iohannis.

Parlamentarii au adoptat în sesiunea extraordinară proiectul care modifică Legea offshore şi care stabileşte măsuri pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră. Pe 12 februarie, iniţiativa a primit votul Senatului, iar pe 9 iulie a fost adoptată de Camera Deputaţilor.

Printre modificările adoptate de comisie şi de Camera Deputaţilor se numără şi cea referitoare la producţia de gaze care va fi tranzacţionată pe piaţa din România, care a crescut la jumătate, în loc de 30% cum era prevăzut iniţial. Un alt amendament adoptat de deputaţi, se referă la introducerea sumelor încasate din revedenţe şi impozite suplimentare, care vor alimenta fondul special creat prin ordonanţa parteneriatului public-privat.

Pe 24 iulie, şi preşedintele PSD, Liviu Dragnea se declara nemulţumit de forma în care afost adoptată Legea Offshore şi sugera Guvernului să o modifice prin ordonanţă de urgenţă.

"Ceea ce s-a adoptat în lege trebuie să fie pus limpede, clar şi fără echivoc şi în anexa care cuprinde formula de calcul pentru deducerile pentru impozitul pe veniturile suplimentare şi pentru deducerile din acest impozit. Şi anume este vorba de valoarea investiţiilor din care se vorbeşte în lege că este firesc să se deducă investiţiile, dar nu este foarte bine clarificat în lege. Şi nu se deduc toate investiţiile o dată, ci într-o perioadă de timp, în aşa fel încât statul român să primească bani, dar, în acelaşi timp, şi companiile care investesc să poată să se menţină deasupra costurilor. Ideea e că noi avem nevoie de acele gaze, avem nevoie ca cineva să le scoată, dar cei care le scot să nu lucreze în pierdere şi să aibă şi nivelul de cash flow firesc şi necesar. Asta va trebui să cuprindă ordonanţa", declara Liviu Dragnea.

El speră ca investitorii să nu plece din cauza noilor reglementări privind legea off-shore.

"Noi sperăm să nu plece. În acelaşi timp, nici nu putem rămâne în partea din stânga sau din dreapta, una dintre limitele generate de legea plecată de la Guvern şi trecută de Senat, în care statul român nu încasa aproape nimic şi în România nu rămânea niciun metru cub de gaze pentru că toate mergeau pe contracte bilaterale", a explicat Dragnea.

Preşedintele PSD a subliniat că ordonanţa nu va include o modificare a planului de taxare.

"Acolo rămân acele cote, doar să se definească fără echivoc valoarea investiţiilor şi modul cum se deduc aceste investiţii pentru că erau abordări neclare", a conchis Dragnea.

 

Citește și: