Alina Botezatu
224 vizualizări 16 mar 2019

„Aceste niveluri vor fi rezultatul diminuării ritmului de creştere economică şi al măsurilor privind cheltuielile guvernamentale, pe măsură ce se apropie viitoarele alegeri – cele prezidenţiale în 2019 şi cele parlamentare din 2020. Considerăm că este cu atât mai ambiţios obiectivul Guvernului de a reduce drastic diferenţa dintre taxa pe valoarea adăugată datorată (TVA) şi TVA colectată, cea mai mare diferenţă în UE, conform datelor Comisiei Europene. În acelaşi timp, reducerea, din nou, a cheltuielilor cu investiţiile ar putea fi o provocare, având în vedere nevoile acute de infrastructură ale României”, au precizat reprezentanţii S&P.

De asemenea, pentru 2021 şi pentru 2022 deficitul bugetar este estimat la 3,4% din PIB, respectiv 3,3% din PIB.

În raportul agenţiei de rating mai este remarcat faptul că deficitul bugetar din 2018 a rămas sub nivelul de 3% din PIB, ca urmare a performanţei solide a veniturilor bugetare, susţinute de o creştere ridicată a PIB-ului nominal şi de un alt an cu o sub-alocare pentru investiţii. Cu toate acestea, creşterile salariale accelerate din sectorul public au orientat structura cheltuielilor guvernamentale în continuare spre cheltuieli sociale inflexibile şi de natură salarială, precum şi spre o îndepărtare de investiţii.

„Considerăm că prioritizarea cheltuielilor de consum în faţa cheltuielilor de investiţii este negativă pentru competitivitatea şi creşterea pe termen lung a României. Salariile şi contribuţiile la asigurările sociale reprezintă o parte rigidă şi inflexibilă a cheltuielilor guvernului, la aproximativ 60% din total. Credem că această dispoziţie lasă guvernului puţin spaţiu pentru a efectua cheltuieli de capital, care sunt estimate să crească semnificativ conform prognozelor guvernamentale din bugetul pentru 2019. Deficitul fiscal mare al României, pe fondul expansiunii economice foarte rapide, evidenţiază vulnerabilitatea ţării la şocurile externe potenţiale şi o încetinire pronunţată a creşterii economice. Politica fiscală prociclică a guvernului erodează câştigurile fiscale greu câştigate în anii de după criză”, au precizat reprezentanţii S&P.

Rata anuală a inflaţiei este estimată de agenţia de rating citată la 3,5%, în medie, în cursul acestui an, unul dintre motive fiind reducerea preţurilor la energie, la nivel global.

Reprezentanţii agenţiei reamintesc riscurile la adresa poziţiei bugetare pe termen mai lung sunt, de asemenea, orientate către scădere, din cauza incertitudinii cu privire la unele propuneri recente de politici. Printre aceste propuneri, raportul S&P reaminteşte de Legea pensiilor, care ar putea să majoreze „în mod semnificativ factura cu pensiile în 2020 şi în anii următori”.

„Astfel de iniţiative de reformă ar fi sugerează că câştigurile politice pe termen scurt ar putea continua să influenţeze strategia fiscală şi alocări directe din zona de capitalul către cheltuielile curente parte a bugetului. În plus, în cadrul politicilor sale de urgenţă din 2018, Guvernul a făcut contribuţii la Pilon II de pensii opţionael, ceea ce a deblocat fluxuri de până la 0,8% din PIB în buget, în timp ce parţial a diluat viabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii. Credem presiunile asupra bugetului României vor persista pe parcursul orizontului nostru de prognoză, până în 2022”, au subliniat reprezentanţii S&P.

Raportul agenţiei de rating mai evidenţiază că aderarea României la UE este importantă ancoră politică, iar autorităţile sunt angajate să respecte ţinta de deficit prevăzută în Tratatul de la Maastricht, de 3% din PIB, parţial pentru că o încălcare ar putea pune în pericol accesul României la fondurile structurale.

„Ponderea datoriei publice a României rămâne modestă într-o comparaţie cu nivelul din UE. În linie cu prognoza prinvind deficitul, ne aşteptăm ca datoriile publice ale României să se facă să crească treptat până la un nivel încă moderat, de puţin sub 40% din PIB, până în prezent 2021. În acelaşi timp, profilul datoriei rămâne constrâns de o cotă relativ mare a datoriei în valută, precum şi de o expunere ridicată a sectorului bancar intern faţă de datoria guvernamentală”, au detaliat reprezentanţii S&P.

Agenţia anticipează că presiunile asupra contului curent vor continua să crească până în 2022, în condiţiile în care consumul guvernamental şi cererea internă totală potenţiază importurile, iar exporturile încetinesc. În aceste condiţii, S&P estimează că deficitul de cont curent va rămâne în medie în jurul valorii de 4,5% din PIB, până în 2022, iar elementul pozitiv este că finanţarea acestuia provine în mare măsură de la intrările stabile, care nu determină crearea de datorii.

„Din acest motiv, România externă datoria netă a activelor externe lichide, măsura noastră preferată, va rămâne relativ scăzută, la aproximativ 30% din încasările din contul curent. În timp ce presupunem că investiţiile străine directe nete vor acoperi în continuare o parte semnificativă din deficitul extern, în următorii câţiva ani, pe măsură ce investitori străini existenţi vor continua să reinvestească din câştiguri, observăm o lipsă a investiţiilor străine noi, sugerând că investitorii ar putea fi din ce în ce mai preocupaţi de creşterea rapidă a salariului, de lipsa dezvoltării infrastructurii şi de menţionerea incertitudini politice şi de strategie”, au mai explicat reprezentanţii S&P.

Citește și: