Laura Albu
200 vizualizări 9 iul 2019

Majoritatea antreprenorilor se confruntă cu lipsa candidaţilor mai ales atunci când vor să recruteze tehnicieni, personal administrativ sau experţi în vânzări. România se plasează pe primul loc printre ţările din Europa Centrală şi de Est, având cel mai mare deficit de specialişti pentru aceste categorii de ocupaţii. 68% dintre antreprenori spun că găsesc greu personal tehnic, respectiv administrativ/de support, mai arată analiza.

„Dificultatea de a găsi angajaţi cu abilităţile necesare pentru anumite ocupaţii limitează potenţialul de creştere al companiilor antreprenoriale şi, implicit, al economiei ţării. Estimările antreprenorilor arată că pierderile lor totale cauzate de lipsa forţei de muncă se situează la 3,7% din Produsul Intern Brut (PIB) al României. Migraţia masivă a lucrătorilor români către statele din Vestul Europei, îmbătrânirea populaţiei şi programa educaţională inadecvată sunt principalele motive care au condus la actuala situaţie de pe piaţa muncii”, declară Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România.

Peste o treime dintre antreprenorii români (36%) arată că deficitul de talente le generează pierderi de până la 5% din cifra de afaceri, 10% indică pierderi între 5-10%, iar 6% spun că depăşesc 10% din cifra de afaceri. Totuşi, 48% arată că nu au pierderi din acest motiv.

Studiul mai arată că 50% dintre companii au probleme să angajeze personal de vânzări, 46% - ingineri, 40% - traineri şi 22% - management superior. Pentru fiecare dintre aceste ocupaţii, România se află pe locul al doilea în regiune din punct de vedere al lipsei de personal, aşa cum este perceput de antreprenori.

Angajarea specialiştilor în domeniul financiar contabil este considerate dificilă de 22% dintre respondenţi, procent care situează România pe locul al treilea în Europa Centrală şi de Est. Ţara noastră este pe locul al şaptelea în regiunea însă, în privinţa angajării experiţilor digitali (18%)

La nivelul Europei Centrale şi de Est, pierderile economice totale estimate din cauza deficitului de competenţe ajunge la 358 miliarde de euro, valoare mai mare decât PIB-urile adunate ale Croaţiei, Ungariei şi Slovaciei.

Citește și: