Loredana VOICULESCU
4378 vizualizări 9 oct 2015

Senatul a adoptat recent o propunere legislativă care obligă comercianţii persoane juridice să achiziţioneze produsele din categoriile carne, legume şi fructe în proporţie de cel puţin 51% corespunzător fiecărei categorii, din “lanţul alimentar scurt”, adică din producţie românească.

Potrivit PAC (programul politicilor argicole comune), lanţul de alimentar scurt presupune existenţa unui "lanţ de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici angajaţi în activităţi de cooperare şi de dezvoltare economică locală, precum şi relaţii geografice şi sociale strânse între producători şi consumatori", arată raportul suplimentar asupra propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.

În lunile de iarnă, din decembrie şi până în februarie, prin excepţie, legumele şi fructele din import ar putea să reprezinte maximum 70% din ofertă, pe fiecare categorie.

Iniţiativa legislativă votată în plenul Senatului mai prevede că nerespectarea acestor prevederi se sancţionează cu amendă de la 25.000 lei la 50.000 lei, în măsura în care nu sunt aplicabile prevederile Legii concurenţei nr. 21/1996, potrivit Mediafax.

Raportul comisiei de specilaitate arată că modificarea legii privind comercializarea produselor alimentare ar putea conduce la întărirea competitivităţii pe piaţa de aprovizionare cu produse alimentare, la o creştere a competitivităţii fermierilor şi micilor producători agricoli, având ca urmare creşterea ofertei de produse proaspete şi minim procesare, cu implicaţii benefice asupra sănătăţii consumatorilor.

Propunerea legislativă a fost iniţiată de senatorul PSD Ovidiu Donţu, fiind prezentată şi în primăvară. Acum urmează să ajungă şi în atenţia Camerei Deputaţilor, for decizional.

Iniţiatorul proiectului, senatorul PSD Ovidiu Donţu: “Dom’ne, nu se poate. Există o staţiune de mere la Fălticeni şi eu merg în Suceava în supermarket unde găsesc mere din Polonia”

Contactat de gândul pentru a da mai multe lămuriri despre iniţiativa sa legislativă, senatorul PSD Ovidiu Donţu începe prin a da câteva exemple despre problemele producătorilor autohtoni.

“În unele localităţi rurale, sunt zone unde ţăranul român iese la poartă cu sacul de cartofi, trec maşini şi cumpără cu sacul. Un alt exemplu: caşcavalul Rarăul. Fabrica fiind deţinută de angajaţi, nu au putut să intre în supermarketuri pentru că taxa de raft era foarte mare. După ce o companie străină a devenit acţionar majoritar, a avut facilităţi privind taxele la supermarketuri şi au reuşit să intre în supermarketuri. Puiul congelat de Brazilia, vă daţi seama cât de proaspăt este şi câţi conservanţi se folosesc. Toate aceste lucruri ne aduc în situaţia ca noi să intervenim legislativ”, spune senatorul PSD Ovidiu Donţu. Pe scurt, de la producător până la beneficiar trebuie să fie doar un intermediar şi trebuie încurajată producţia locală, crede parlamentarul.

Donţu spune că fermierii pot apela la finanţare din partea statului pentru a-şi face depozite.  „ Noi avem şi Legea depozitelor produselor agricole care este în vigoare şi s-au licitat foarte multe depozite de produse alimentare susţinute de stat cu 50%. Dacă te asociezi, un procent de 50% din costuri ţi le dă statul. Tocmai pentru a prelua de la producători produsele”, spune parlamentarul.

Parlamentarul PSD care spune că vine din mediul economic aminteşte despre “unele bariere ale supermarketurilor”, din cauza cărora producătorii autohtoni intră greu cu marfa pe rafturile supermarketurilor: “Mă refer la contractul pentru a ajunge pe raft în supermarket”.

Despre cei care spun că proiectul nu respectă legislaţia europeană susţine că „nu au informaţii,  nu au citit”, acuzând reprezentanţii marilor reţele de magazine că “vor dezinforma şi vor face tot ce depinde de ei să le fie mai uşor să îşi poată promova politicile”.

“Îmi pare rău. Au tratat cu foarte mare lejeritate această propunere legislativă şi nu au informaţii. Dacă vorbim de lanţul scurt, care apare în Politica Agricolă Comună, baza actelor UE pe domeniu agricol. Oamenii nu s-au pregătit, nu au citit. Dumneavoastră vă aşteptaţi ca supermarketurile să stea cu mâna în şold? Ei vor dezinforma, vor face tot ce depinde de ei să le fie mai uşor să îşi poată promova politicile”, acuză senatorul.

Nu este clar ce instituţie va verifica dacă supermarcheturile vor respecta legea.  “Asta se va stabili de către Guvern, prin norme metodologice”, vine cu soluţia parlamentarul PSD.

„Această propunere legislativă se aplică după 6 luni de la publicarea ei în Monitorul Oficial. Dacă mai stă o lună la Camera Deputaţilor, la anul prin aprilie putem începe să o aplicăm. Vom monitoriza aplicarea acestei legi. Dacă se impun unele modificări, noi suntem deschişi,  vrem să ne atingem obiectivele de a promova produsele româneşti”, mai arată senatorul.

Are şi o nemulţumire personală. Că în supermarketurile din Suceava nu ajung merele de la o staţiune de cercetare din Fălticeni.

“Dom’ne, nu se poate. Există o staţiune de mere la Fălticeni şi eu merg în Suceava în supermarket unde găsesc mere din Polonia. Nu se poate aşa ceva. -Şi sunt soiuri brevetate la nivel internaţional, făcute de cercetătorii români. Iar noi importăm din Polonia mere, pentru că ei au o politică de raft? Sunt tot felul de piedici. Noi trebuie prin legislaţie să armonizăm aceste lucruri. Produsele româneşti fiind mai proaspete, trebuie să aibă acest procent de 51%”, a explicat pentru gândul senatorul PSD Ovidiu Donţu.

Consiliul Concurenţei: Cum va avea acces producătorul la distribuţia produselor către comercianţi dacă nu există un sistem de depozitare funcţional?

Consiliul Concurenţei a transmis câteva recomandări pentru îmbunătăţirea proiectului legislativ.

“Propunerea legislativă privind obligaţia comercianţilor de a achiziţiona produse din categoriile carne, legume şi fructe în proporţie de cel puţin 51%, corespunzător fiecărei categorii, din lanţul alimentar scurt ar putea conduce la creşterea ofertei de produse proaspete şi minim procesate, cu implicaţii benefice asupra sănătăţii consumatorilor”, se arată într-o opinie a Consiliului Concurenţei transmisă gândul.

Consiliul Concurenţei are însă şi câteva recomandări. Instituţia vrea să ştie cum va avea acces producătorul mic sau fermierul la distribuţia produselor către comercianţi dacă în prezent nu există un sistem de depozitare funcţional la nivel naţional. Pe de altă parte, Consiliul întreabă dacă procentul de 51% se va aplica la categoria mare “carne” sau “legume-fructe” sau se va aplica pe fiecare subcategorie continută de acestea, de exemplu carne de porc, carne de pasăre. În plus, proiectul ar trebui să clarifice ce se va întâmpla dacă producătorii nu vor reuşi să acopere necesarul de 51% din achiziţiile comercianţilor.

Totodată instituţia consideră că iniţiativa legislativă ar trebui să includă o definire a termenilor, spre exemplu câţi factori sunt implicaţi într-un “lanţ scurt de distribuţie”, dar şi cine şi cum va controla îndeplinirea condiţiilor de achiziţii sau de provenienţă a produselor.

Pe de altă parte Consiliul Concurenţei îi îndeamnă pe micii producători să se asocieze pentru a-şi creşte puterea de negociere, pentru scăderea costurilor şi îmbunătăţirea accesului lor la piaţă.


Marii retaileri:  Poate să scrie pe eticheta aia orice, dacă preţul este mai mic, clientul va alege preţul mai mic

Nici ponderea mărfurilor tradiţionale din totalul mărfurilor de pe rafturile magazinelor nu este clară, reprezentanţii asociaţiei marilor retaileri evitând să dea un răspuns tranşant.  

“Diferă foarte mult de la o formă de comerţ la alta. Între discounter şi cash&carry sunt diferenţe foarte mari. Noi putem prelua din piaţă orice se poate prelua. Dacă cineva îşi doreşte să conlucrăm noi cu fermierii, nu este posibil. Trebuie să se unească în asociaţii care să ne poată pune la dispoziţie cantităţile mari pe care noi trebuie să le avem la vânzare în permanenţă. Nu putem spune că nu a venit azi camionul, punem un afiş pe raft cu <vă rugăm încercaţi mâine>. Clientul e suveran, el trebuie să găsească, la orice oră, orice doreşte”, a declarat pentru gândul Delia Nica, director executiv al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR).

Despre “barierele” impuse de supermarketuri, Delia Nica spune că “toată lumea are aceleaşi condiţii contractuale”. “Nu există o taxă de serviciu de marketing mai mare decât cea pe care o iau celor care ne aduc roşiile cherry din Spania. Din punct de vedere concurenţial, eu am condiţii egale pentru toată lumea. Primul criteriu este preţul. Poate să scrie pe eticheta aia orice, dacă preţul este mai mic, clientul va alege preţul mai mic. Clientul va alege marfa mai ieftină, nu proximitatea, nu prospeţimea. Preţul e pe locul întâi în opţiunile de cumpărare şi de vânzare”, arată Delia Nica.

Reprezentanta AMRCR a declarat că promovarea produselor româneşti rămâne o prioritate pentru marile lanţuri comerciale din România şi că membrii săi au desfăşurat şi vor continua să desfăşoare programe în acest sens.

“Ne exprimăm speranţa că în Camera Deputaţilor care este şi for decizional vor fi discutate, de către experţi în domeniu şi aspecte pe care legea votată în Senat nu le  menţionează cum ar fi de exemplu cele legate de: care autoritate va stabili valoarea exactă a cotei respective din volumul de vânzări, care vor fi soluţiile în cazul în care se va constata că producţia locală nu poate asigura volumul  necesar sau calitatea cotei respective, precum şi cine va proteja interesele consumatorului în situaţia în care produsele achizitionate conform acestei obligaţii se vor dovedi mai scumpe comparativ cu alte oferte de pe piaţă. Nu în ultimul rând, va trebui analizat, asa cum aminteşte şi Guvernul, în ce măsură o astfel de legislaţie  este compatibilă cu reglementările din domeniul concurenţei”, spune Nica.

Laurenţiu Baciu, preşedinte LAPAR:  Condiţia pentru a livra este să existe contracte sigure

Laurenţiu Baciu, preşedinte Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), a spus pentru gândul că dacă ar exista contracte ferme între producători şi supermarketuri, producătorii ar putea face eforturi să livreze cantităţile cerute.

“ Producătorii români de fructe şi legume pot furniza produse pentru perioada iunie-octombrie cu condiţia să existe contracte sigure, să ştie că au cui să livreze. Va fi un început greoi, producătorii nu se pot pregăti dacă nu ştiu unde vor livra”, a declarat pentru gândul Laurenţiu Baciu, preşedinte Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Baciu spune că producătorii români pot asigura supermarketurilor, pentru tot parcursul anului, livrări de mere, cartofi, sfeclă roşie, morcovi.
 

 

Citește și: