Alexandru Costea
483 vizualizări 14 apr 2019

Propunerea legislativă modifică şi completează Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal al României.

Articolul 25, privind cheltuielile, alineatul (4), litera i) se modifică şi completează astfel: "cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii, sunt obligatorii pentru societăţile comerciale care activează în România. Contribuabilii efectuează spnsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, acordă burse private, potrivit legii, scad sumele aferente din impozitul pe profit datorat la nivelul valorii reprezentând 30% din impozitul pe profit datorat. Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit, potrivit prevederilor prezentei litere, se reportează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea înregistrării acestora, în aceleaşi condiţii, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit".

Totodată, la litera i) este introdus un pragraf prin care este creată posibilitatea emiterii unei Hotărâri de Guvern care să stabilească ramurile sportive ce vor beneficia de "un procent din valoarea sponsorizărilor".

Printre acestea, beneficiare vor fi şi Asociaţiile Sportive Şcolare: "Un procent din valoarea sponsorizărilor acordate sportului, vor fi alocate sportului şcolar, pentru activitatea Asociaţiilor Sportive Şcolare, înfiinţate conform legislaţiei în vigoare".

Potrivit iniţiativei legislative, introducerea obligativităţii de a efectua sponsorizări se aplică şi microîntreprinderilor, care vor scădea sumele aferente dintr-un procent până la 30% din impozitul pe venit, conform modificărilor aduse alineatului (1-1) din articolul 56 al Codului Fiscal. De asemenea, acestea ar urma să aloce un procent din valoarea sponsorizărilor către sport iar din acesta un procent va fi alocat sportului şcolar, pentru activitatea Asociaţiilor Sportive Şcolare.

Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit "se reportează în următorii şapte ani consecutivi", potrivit proiectului, semnat de 31 de deputaţi PSD şi doi deputaţi PNL

Iniţiatorii susţin, în expunerea de motive că: "modificarea legislativă vizează crearea unui cadru legislativ mai atractiv pentru agenţii economici având ca scop încurajarea sponsorizărilor către mişcarea sportivă din România".

"Deşi de la 1 ianuarie 2016 s-a mărit limita de raportare la cifra de afaceri de la 0,3% la 0,5% actele de sponsorizare nu au fost suficient încurajate, motivul fiind tocmai această limită, deoarece pragul de 20% din impozitul pe profit datorat, depăşeşte de cele mai multe ori pragul secundar de 5/1000 din cifra de afaceri astfel încât, această limită dublă nu rezolvă deloc problema iniţială", arată iniţiatorii, în expunerea de motive.

Sursa citată mai arată că prin OUG 25/2018 au fost aduse modificări Codului Fiscal prin care sponsorizările acordate de microîntreprinderi sunt permise doar "pentru entităţile de pe lista Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale care sunt acreditate ca furnizori de servicii sociale", ceea ce "pune structurile sportive într-un mare con de umbră".

Parlamentarii mai propun stabilirea, prin Hotărâre de Guvern, de către Ministerul Tineretului şi Sportului "conform planului de guvernare", a unui număr de "15 ramuri sportive de interes naţional, care să beneficieze de următoarea facilitate: Structurile sportive care au CIS şi activează în ramurile sportive de interes naţional stabilite prin HG, care fac dovada afilierii la federaţiile sportive naţionale cu activitate în ramura de sport, beneficiază de o sponsorizare în limita unui procent de 30% din impozitul pe profit (cheltuiala deductibilă pentru societăţile comerciale plătitoare de impozit pe profit) respectiv a unui procent de 30% din impozitul pe cifra de afaceri (cheltuiala deductibilă pentru microîntreprinderi)".

Iniţiatorii argumentează că microîntreprinderile reprezintă aproximativ 60% din societăţile comerciale active din România, cifra de afaceri fiind "una foarte mare".

"Excluderea structurilor sportive de la dreptul de a beneficia de sponsorizare de la microîntreprinderi nu numai că încalcă principiul egalităţii de şanse, dar aduce un mare prejudiciu sportului românesc, creând şi un precedent periculos", notează deputaţii PSD şi PNL.

Aleşii consideră că "în contextul actual economic, companiile multinaţionale şi societăţile comercial (indiferent de forma de organizare) tind să declare un profit cât mai mic sau chiar spre zero".

"Sistemul legislativ nu a creat nicio pârghie de stimulare a sponsorizării iar sponsorizarea într-un procent din impozitul pe profit coroborat cu o limită procentuală din cifra de afaceri, este total nefuncţională şi neatractivă. De asemenea, soluţia ca microîntreprinderile să sponsorizeze doar entităţile acreditate de pe lista MMJS care furnizează servicii sociale, este una greşită", conform sursei menţionate.

Iniţiatorii vor să transforme sponsorizărilor de la firme într-o "pârghie lucrativă pentru managerul sportiv" iar "efortul financiar al administraţiilor publice centrale şi locale să fie transferate în timp pe umerii actanţilor privaţi din sportul românesc".

Totodată, parlamentarii mai susţin că impactul bugetar negativ reprezintă "o problemă falsă".

"Fondurile financiare alocate sponsorizării şi care se presupune că nu ar mai ajunge la bugetul de stat, ar ajunge într-un domeniu muribund care s-ar dezvolta în timp, în care se pot crea aproximativ 100.000 de locuri de muncă, s-ar întoarce la bugetul de stat sub forma de taxe şi contribuţii percepute la valorile financiare ale CAS-urilor şi CIM-urilor, sub forma de TVA colectat din plata serviciilor de cazare, masă, transport, achiziţii de echipament sportiv, asigurări, servicii medicale şi alte servicii. Surpriza plăcută, va fi atunci când vom avea o industrie a sportului dezvoltată, care va contribui cu un procent însemnat la dezvoltarea PIB-ului", argumentează iniţiatorii.

Prin acestă iniţiativă legislativă, deputaţii urmăresc: "dezvoltarea sportului şcolar şi universitar ca bază a piramidei sportului românesc; îmbunătăţirea stării generale de sănătate a naţiunii; crearea unui număr de aproximativ 100.000 locuri de muncă în cadrul Asociaţiilor Sportive Şcolare şi Asociaţiile Sportive Universitare; mărirea numărului de sportivi legitimaţi de la 200.000 la 4,5 milioane în maxim 4 ani (ţinta/masa critică: 3,3 milioane elevi, 500.000 studenţi, aproximativ 1,5 milioane de tineri cu vârsta între 18-35 ani); dezvoltarea industriei sportului (producţie şi comerţ cu echipament sportiv, asigurări, servicii hoteliere, transport, service medicale, marketing şi publicitate, ticketing, drepturi TV, altele); dezvoltarea mediului privat în sport şi transferul în timp (8-12 ani) a sarcinii financiare de pe umerii statului pe umerii structurilor sportive din mediul privat".

Proiectul de lege a fost înregistrat, în procedură de urgenţă, la Senat, prim for sesizat, decizională pe iniţiativa legislativă fiind Camera Deputaţilor.

 

Citește și: