Loredana VOICULESCU
622 vizualizări 26 sep 2012

Autorităţile au transmis deja Fondului Monetar Internaţional (FMI) date privind adjudecarea licitaţiei pentru Oltchim, considerând că şi-au respectat angajamentul asumat în faţa FMI, iar astfel combinatul „scapă” de punerea lacătului pe uşă.

„Am transmis (FMI) documente şi informaţii suficiente pentru a documenta îndeplinirea acestui angajament asumat de România în această privinţă”, au precizat pentru gândul oficiali al OPSPI.

Guvernul s-a angajat la FMI ca, pe 17 septembrie, să transmită Fondului un document din care să rezulte că a fost desemnat câştigătorul licitaţiei pentru combinatul din Râmnicu Vâlcea, potrivit memorandumului Oltchim.

 
De menţionat că, în cazul în care privatizarea nu reuşeşte, Oltchim ar urma să fie plasat în lichidare voluntară, potrivit angajamentelor asumate de România. Pe scurt, lichidarea voluntară ar presupune „punerea lacătului pe uşă” şi eventual acordarea unor sume compensatorii salariaţilor disponibilizaţi, după cum ne-au explicat surse din Ministerul Economiei.
 
Marţi, însă, premierul Victor Ponta a declarat că FMI nu a obligat Guvernul să desemneze un câştigător la licitaţia pentru privatizarea Oltchim, ci doar ca autorităţile române să organizeze procedura de vânzare a acţiunilor statului.
 
El a precizat că, în cazul în care Dan Diaconescu, câştigătorul licitaţiei pentru Oltchim, nu va face plata acţiunilor până la 1 octombrie, la Oltchim ar urma să fie numit un administrator special, iar statul să acorde o sumă pentru a asigura repornirea activităţii combinatului şi reluarea procesului de privatizare anul viitor.
 

Comisia Europeană ameninţă cu redeschiderea investigaţiei

Pe de altă parte, în cazul în care privatizarea Oltchim nu este realizată până la finele lunii septembrie 2012, Comisia Europeană va redeschide un dosar privind acordarea de ajutor de stat pentru Oltchim, în urmă cu câţiva ani.

Pe scurt, încă din 2009 a fost demarat un proces de conversie în acţiuni a datoriei Oltchim către AVAS, urmând ca acţiunile să fie vândute în cadrul procesului de privatizare. Comisia Europeană a emis, în martie 2012, o decizie de închidere a procedurii oficiale de investigare în ceea ce priveşte garanţia de stat notificată în favoarea Oltchim şi a informat că realizarea conversiei creanţei AVAS nu constituie ajutor de stat. Această decizie este condiţionată de aplicarea dobânzilor şi de privatizarea societăţii la scurt timp după conversia datoriei.

„Prin adresa din 28 iunie 2012, Comisia Europeană a subliniat că nu va fi acceptată nicio întârziere a privatizării Oltchim, menţionând totodată că, în situaţia în care societatea nu va fi privatizată până la sfârşitul lunii septembrie 2012, Comisia Europeană va putea redeschide dosarul Oltchim pentru analiză din perspectiva ajutorului de stat”, se arată în document.

Un miliard de euro, cheltuielile de mediu dacă Oltchim ajunge "la fier vechi"

Cheltuielile de mediu, în scenariul în care combinatul chimic de la Râmnicu Vâlcea ar fi „tăiat şi vândut la fier vechi”, sunt estimate la un miliard de euro. „Cheltuielile de mediu în acest scenariu sunt imense. Dacă tai şi vinzi la fier vechi combinatul, ce a mai rămas din el, nu obţii mai mult de 40 de milioane de euro. Varianta privatizării combinatului este cea ideală. Cel mai bine ar fi fost ca adjudecatarul licitaţiei pentru Oltchim să cumpere şi creanţele, alături de pachetul de acţiuni deţinut de stat”, au explicat surse din Ministerul Economiei.

Oltchim în "risc iminent de executare silită”, „risc iminent de faliment”

„Principalele probleme economice” ale Oltchim, aşa cum sunt ele menţionate în memorandumul negociat timp de patru săptămâni de autorităţi cu instituţiile financiare internaţionale sunt:

- societatea rămâne expusă riscului iminent de executare silită (cvasitotalitatea activelor sale sunt ipotecate în favoarea altor creditori)

- alternativ cu executarea silită, societatea rămâne expusă riscului iminent de faliment, situaţie în care orice aţionar care nu este şi creditor şi-ar pierde în totalitate investiţia în acţiuni fără să poată în vreun fel să participe la luarea deciziilor care i-ar afecta investiţia

- societatea este nebancabilă. Chiar dacă statul ar face conversia în acţiuni a creanţei AVAS, Oltchim rămâne cu capitaluri proprii negative 

Care sunt băncile la care Oltchim are datorii de 130 de milioane de euro

La sfârşitul lunii mai, combinatul Oltchim avea, printre altele, datorii totale de 130 de milioane de euro, reprezentând credite contractate de la nouă bănci, BCR având de recuperat de la combinat 72 de milioane de euro.

În total, la 31 mai 2012, datoria Oltchim se ridica la 2,59 miliarde lei (circa 581 milioane euro), iar dacă la acestea se adaugă şi dobânzile calculate de AVAS la creanţa AVAS, suma se ridică la 3,18 miliarde lei (712 milioane euro):

-  datoria către AVAS în sumă de 113 mil. euro
-  149 mil. euro datorii către Electrica SA
-  3 mil. euro, datorii către Electrica  Furnizare 
-  datorii către companii deţinute de statul român de 47 mil. euro (CFR Marfă, SN a Sării Salrom, CET Govora, Apele Române)
- 130 mil. euro credite contractate de la bănci (BCR: 72 mil. euro, Banca Transilvania 35 mil. euro, Unicredit 4 mil. euro, CEC 11,5 mil. euro, ING 3 mil. euro, Bancpost 2,5 mil. euro, alte bănci: Rabobank, Garanti Bank, Alpha Bank în total 2 mil. euro);
-  datorii faţă de alţi furnizori privati: 85 mil. euro
-  datorii faţă de clienţii care au achitat în avans:  43 mil. euro
-  salarii şi impozite aferente:  7 mil.euro
-  alte datorii (leasing, cesiuni din TVA, dobânzi la credite): 4 mil. euro.

 

Citește și: