Cristian ANDREI
Alexandra PELE
Anca SIMINA
14955 vizualizări 16 mai 2013

Preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta discută astăzi cu omul de afaceri Lakshmi Mittal, preşedintele gigantului ArcelorMittal, lider mondial în producţia de oţel. Prima oprire a lui Mittal a fost la Guvern. După discuţia cu Ponta, omul de afaceri a fost primit, la Cotroceni, şi de Băsescu, căruia i-a mulţumit "pentru susţinerea în a rezolva câteva probleme discutate de dimineaneaţă cu primul-ministru", sugerând, în imaginile transmise de Administraţia Prezidenţială, că este nemulţumit de "situaţia macroeconomică din Europa", ceea ce l-ar putea determina să îşi reducă activitarea în România.

EUROVISION 2013 - CEZAR OUATU S-A CALIFICAT ÎN FINALA EUROVISION 2013. "It's my life" se va auzi sâmbătă LIVE la Malmo

Concluziile întâlnirii Ponta - Mittal

În cadrul întâlnirii de la Guvern, preşedintele ArcelorMittal Lakshmi Mittal i-a prezentat premierului Ponta mai multe propuneri privind „creşterea eficienţei activităţii la Arcelor Mittal Galaţi, între care soluţii de optimizare a costurilor de producţie”, se arată în comunicatul Guvernului.

Surse guvernamentale au declarat pentru gândul că reprezentanţii ArcelorMittal au avertizat partea română că se pot retrage de pe piaţa românească, dacă nu le sunt îndeplinite anumite condiţii.

„Preşedintele ArcelorMittal a exprimat speranţa că mediul investiţional din România îşi va păstra atractivitatea şi că vor putea fi identificate soluţii sustenabile, în mod special, în domeniul energiei.  Primul-ministru Victor Ponta a afirmat sprijinul Guvernului român pentru o activitate eficientă şi pe termen lung a grupului ArcelorMittal în România, precum şi interesul României de a consolida atributele sale competitive privind investiţiile străine, în particular în domeniul industriei siderurgice”, se arată în documentul citat.

Premierul Ponta l-a asigurat pe preşedintele ArcelorMittal că va discuta problemele semnalate şi la Consiliul European din 22 mai la care urmează să participe.

Surse parlamentare şi guvernamentale au declarat pentru gândul că discuţia cu cei din conducerea ArcelorMittal are ca temă nemulţumirile legate de activitatea unităţilor din România. Mai exact, reprezentanţii ArcelorMittal doresc renegocierea contractelor de furnizare de energie, preţurile fiind prea ridicate. Joi seara, prezent în studioul televiziunii publice, Ponta a admis întâlnirea, arătând că este, de altfel, cel care l-a invitat pe Lakshmi Mittal, întrucât "situaţia e gravă".

În februarie, ArcelorMittal Galaţi a încheiat un contract cu Nuclearelectrica, valabil până în toamna anului viitor. Oţelăriei îi va fi furnizată energie la preţul de 181 de lei/MWh, în condiţiile în care anul trecut, când depindea de preţurile practicate pe bursa de profil, tarifele obţinute variau între 170 şi 260 de lei/MWh. Reprezentanţii combinatului susţin însă că preţul ar trebui să fie chiar mai mic de atât, având în vedere că ArcelorMittal Galaţi este al doilea cel mai mare consumator de energie din România.

Ponta a informat USL-ul cu privire la nemulţumurile conducerii ArcelorMittal

Premierul Victor Ponta şi-a informat, luni, colegii din grupurile reunite ale USL că cei din conducerea ArcelorMittal vor veni în România şi „urmează să facă un anunţ important”. Primul-ministru nu a dorit să detalieze ce anunţ vor face cei de la ArcelorMittal, dar declaraţia sa a fost făcută în timp ce le vorbea parlamentarilor USL despre importanţa locurilor de muncă şi despre exploatarea gazelor de şist.

În interviul de la TVR, Ponta a confirmat că doreşte să negocieze cu Mittal, întrucât omul dde afaceri ia în calcul retragerea din România în condiţiile în care în Uniunea Europeană preţurile la energie sunt în creştere. Mai mult, Ponta a admis că există riscul închiderii combinatului Sidex Galaţi. "Domnul Mittal are o mare preocupare faţă de deciziile pe care Uniunea Europeană le va lua săptămâna viitoaare în Consiliul European. Ei spun aşa: Europa, dacă va continua să crească preţurile la energie, nu să le scadă, noi ne ducem în altă parte, în China", a spus Ponta, adăugând că "situaţia e gravă".

Surse parlamentare şi guvernamentale au declarat pentru gândul de la discuţia cu premierul, Mittal se aşteaăptă la negocierea preţului la energie. „Cei de la Mittal au semnat anul trecut un contract valabil până în 2014, dar între timp preţul energiei a scăzut. Doresc să renegocieze preţul la care primesc energia, considerând că au pierderi prea mari. În caz contrar, au ameninţat că vor închide activitatea din România”, au afirmat sursele citate.

De asemenea, cei de la ArcelorMittal sunt nemulţumiţi de faptul că trebuie să plătească anual aproximativ 50 milioane de euro pentru certificatele verzi.

Surse din USL susţin că ameninţarea cu închiderea combinatelor nu poate fi ignorată de Guvern, în condiţiile în care cei de la Mittal şi-au restructurat activitatea în mai multe ţări europene în ultima perioadă.

„Şi Guvernul are o serie de reproşuri pe care le poate face celor de la ArcelorMittal, mai ales vizavi de nerespectarea unor condiţii de mediu pe care nu ne-au îndeplinit”, au precizat surse guvernamentale.

Mittal, la Cotroceni: "Situaţia din Europa nu e bună"

În discuţia cu Băsescu, arată imaginile transmise de Administraţia Prezidenţială, Lakshmi Mittal a menţionat  "câteva probleme" pe care compania le are şi pe care le-a discutat cu primul-ministru dimineaţă. Potrivit unui comunicat al Preşedinţiei, problemele ridicate de Mittal au fost "preţurile mari la energie, determinate, în principal, de schemele de susţinere a energiei regenerabile („certificatele verzi”) şi de taxa de cogenerare".

"Sidex este un combinat foarte important pentru noi. Dar, în acelaşi timp, suntem într-o situaţie macroeconomică în Europa care nu e bună. Cererea europeană de oţel a scăzut cu 30%, comparat cu perioada precriză. Asta înseamnă 60 de milioane de tone de capacităţi în exces. Nu este cerere, nu este creştere", a susţinut omul de afaceri vorbind în termeni mai favorabili însă de Statele Unite ale Americii.

Ca sugestie pentru poziţia pe care România ar urma să o aibă la Consiliul European de joi legat de energie, unde se va discuta problema nivelului subvenţiilor, omul de afaceri a propus ca ţările să se comporte ca Statele Unite ale Europei. "Sunt convins (că numai aşa se va depăşi criza, n.r.) şi susţin ideea Statelor Unite ale Europei", a replicat Băsescu.

De ce vine al 54-lea cel mai bogat om din lume la Bucureşti

Lakshmi Mittal ocupă locul 54 în topul celor mai bogaţi oameni din lume, cu o avere estimată de Bloomberg la 15,2 miliarde de dolari.

Compania la care deţine cel mai mare pachet de acţiuni, respectiv 38%, este prezentă în România prin combinatul ArcelorMittal Galaţi, una dintre cele mai mari zece companii din ţară, cu o cifră de afaceri de peste 1,1 miliarde de euro în 2011, ArcelorMittal Tubular Products Roman, ArcelorMittal Tubular Products Iaşi, ArcelorMittal Romportmet şi ArcelorMittal Admet.

Vizita miliardarului indian vine într-un context tensionat pentru combinatul siderurgic din Galaţi care continuă să înregistreze rezultate negative pe fondul diminuării cererii de oţel din Europa, dar şi pe fondul majorării facturii la energie, după cum au explicat reprezentanţii companiei care au subliniat în repetate rânduri că preţurile ridicate duc la scăderea competitivităţii oţelăriei.

Sursă: Ministerul Finanţelor Publice (MFP)

"Fabricarea oţelului este un proces intensiv energetic, iar companiile din acest sector, precum ArcelorMittal Galaţi, au nevoie de preţuri corecte, predictibile şi sustenabile la energie, pentru a putea continua să concureze pe piaţa exporturilor şi să îşi păstreze activităţile în România", au precizat reprezentanţii companiei în februarie.

Principalele nemulţumiri vizează creşterea unor costuri adiţionale ale energiei, precum cele de distribuţie, certificatele verzi şi taxa de cogenerare. "Suntem extrem de îngrijoraţi de creşterea explozivă a costurilor cu energia, din cauza măsurilor de acordare de subvenţii pentru energia regenerabilă şi de liberalizare a preţului gazului din producţia internă. Pentru noi, aceste evoluţii necesită o re-echilibrare urgentă, pentru a nu pierde sustenabilitatea activităţilor noastre industriale din România", se arată într-o luare de poziţie.

ArcelorMittal este al doilea cel mai mare consumator de energie din România, după Alro. Combinatul are de nevoie de circa 1,7 TWh (terawatt pe oră n.r.) pe an pentru a-şi putea desfăşura activitatea. Conform strategiei de sprijinire a energiei verzi, o anumită parte din consumul de energie al combinatului trebuie să fie din surse regenerabile, iar pentru fiecare MWh de "energia curată" trebuie plătite aşa-numitele certificate verzi.

ArcelorMittal a plătit anul trecut circa 43 de milioane de euro pentru certificatele verzi.

Cum funcţionează sistemul certificatelor verzi

Practic, producătorii de energie verde primesc pentru fiecare unitate de energie electrică livrată în reţea, respectiv pentru fiecare MWh, un anumit număr de certificate verzi.

Potrivit legii, se acordă 6 certificate verzi pentru fiecare MWh de energie produsă în centrale fofotoltaice, 2 certificate pentru energia produsă de turbine eoliene noi şi 3 certificate pentru energia hidro.

Furnizorii trebuie să cumpere aceste certificate, al căror preţ este transferat în tariful energiei electrice pentru consumatorul final. Din totalul de energie livrat de furnizori, certificatele verzi trebuie să acopere o cotă, stabilită anual prin lege. În 2012, cota obligatorie a fost de 0,1188 certificate verzi/MWh.

Agenţia Naţională pentru Reglementare în Domeniul Energetic (ANRE) estimează că anul acesta se vor emite peste 10,1 milioane de certificate verzi, consumul total de energie prognozat fiind de 48,2 TWh.

"Astfel, cota estimată de achiziţie de CV de către furnizorii de energie electrică pentru anul 2013 este de 0,2117 CV / MWh", se arată într-un document ANRE.

Valoarea de tranzacţionare a certificatelor verzi pentru anul 2013 este de minimum 264 de lei (28 de euro) şi maximum 264 de lei pe certificat. Sumele sunt stabilite prin lege, însă valoarea medie la care este tranzacţionat un astfel de certificat se apropie de pragul maxim, în contextul în care în România cererea este ridicată, iar numărul producătorilor este scăzut. Anul trecut s-au tranzacţionat peste un milion de certificate verzi pe OPCOM, valoarea medie fiind de 56,4 euro.

Operatorii economici care nu îşi ating cota obligatorie de achiziţie de certificate verzi  pentru anul 2013 trebuie să scoată din buzunar 528 de lei pentru fiecare certificat neachiziţionat.

În primele trei lune ale acestui an au fost emise peste 1,6 milioane de certificate verzi, potrivit datelor Transelectrica. Certificatele verzi pot fi cumpărate fie pe OPCOM fie prin contractele directe semnate de furnizori şi producători.

Contractele cu Hidroelectrica, în vizorul Comisiei Europene

Costurile pentru energia electrică de care are nevoie combinatul siderurgic de la Galaţi au început să crească de anul trecut, după expirarea contractului cu Hidroelectrica.

ArcelorMittal a fost nevoit să cumpere curent de pe bursa de profil, OPCOM, unde preţurile erau mai ridicate decât cele obţinute prin înţelegerea cu Hidroelectrica.

În martie 2012, compania a vrut să cumpere de pe bursă o cantitate de 3,15 milioane de MWh, echivalentul a circa 5% din consumul naţional de energie, oferind un preţ de 630 de milioane de lei (echivalentul a 144,4 milioane de euro), respectiv 200 de lei/MWh, cu peste 50% mai mult decât plătea cu un an înainte, când funcţiona pe energie hidro. Niciun ofertant nu a fost însă dispus să onoreze comanda combinatului siderurgic.

"Nu am putut încheia un contract pentru achiziţia de energie. Lucrăm la găsirea unei soluţii pe bursa OPCOM, unde şi furnizorii au eşuat să găsească clienţi pentru cantităţi mari de energie. Este ca şi cum ai vrea să cumperi Cola, iar o sticlă de jumătate de litru are un preţ la restaurant, un bax în supermarket are un alt preţ, iar un camion luat direct de la producător are un cu totul alt preţ. Noi facem parte din a treia categorie, avem nevoie de cantităţi mari şi sigure de energie. În privinţa etichetei de băieţi deştepţi care ni se aplică, consider că nu este una adecvată, pentru că nu reflectă realitatea. Noi avem nevoie de energie ca să producem oţel, nu ca să o vindem mai departe", declara la acea vreme Bruno Ribo, directorul general al ArcelorMittal Galaţi.

Câteva luni mai târziu, Comisia Europeană a demarat o investigaţie oficială, suspiciunea fiind aceea că două dintre contractele dintre Hidroelectrica şi ArcelorMittal constituiau ajutor de stat ilegal. Din concluziile preliminare rezulta că în 2009, când oţelăria a cumpărat energie la preţul de 138 de lei/MWh pentru 2010, şi un an mai târziu, când pentru 2011 a plătit 130 de lei/MWh Hidroelectrica a fost prejudiciată, existând comenzi mai avantajoase pe care producătorul de stat le-a refuzat.

Poziţia României a fost aceea că în lipsa unei analize comparative a preţurilor, imposibil de făcut atât timp cât nu există un preţ al pieţei, pierderile statului, acţionar majoritar la Hidroelectrica prin Ministerul Economiei, nu pot fi dovedite.

În februarie, ArcelorMittal a reuşit să încheie un contract de furnizare de energie cu Nuclearelectrica, asigurându-şi astfel consumul până în toamna anului viitor. Valoarea contractului este de 337,1 milioane de lei (76,8 milioane de euro), respectiv 181 de lei/MWh.

Combinatul nu a mai înregistrat profit de la începutul crizei

În vara anului trecut, compania a anunţat iniţierea unui program de plecări voluntare a salariaţilor, măsură fiind menită să menţină competitivitatea unităţii care merge în pierdere de la începutul crizei.

Combinatul siderurgic de la Galaţi a pierdut în ultimii 11 ani aproape 19.000 de angajaţi, toţi renunţând la locurile de muncă şi alegând plăţile compensatorii acordate de către ArcelorMittal.

Sursă: Ministerul Finanţelor Publice (MFP)

Combinatul Sidex Galaţi a fost privatizat în noiembrie 2001, fiind cumpărat de către compania anglo-indiană LNM Holdings NV, devenită ulterior ArcelorMittal. Valoarea tranzacţiei a fost de 70 de milioane de dolari.

Compania, care potrivit presei înregistra înainte de privatizare pierderi de un milion de dolari pe zi, a trecut pe plus la doi ani după ce a fost preluată.

Fii la curent cu ştirile economice ale momentului. Abonează-te la pagina de Facebook Gândul Financiar.

Citește și: