Departamentul Economic - Mediafax
Daniela Timofti
2510 vizualizări 24 oct 2018

Dăncilă a anunţat miercuri că nu se pune problema majorării salariului minim de la 1 noiembrie, aşa cum a propus Comisia de Prognoză, dar este posibil ca majorarea să aibă loc de la 1 decembrie sau 1 ianuarie 2019.

"În niciun caz de la 1 noiembrie. Am discutat cu sindicatele. Vom vedea dacă e oportun de la 1 decembrie sau 1 ianuarie", a răspuns premierul Viorica Dăncilă la întrebarea legată de posibilitatea majorării salariului minim de la 1 noiembrie, aşa cum a propus Comisia de Prognoză.

Dăncilă se arată de acord însă cu salariu diferenţiat, în funcţie de studii: "Nu, nu e discriminatorie se aplică şi în alte state membre".

Cât priveşte posibila îngheţare a salariilor în 2019, aşa cum reieşea dintr-un document transmis de ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici forurilor europene, premierul a declarat: "la începutul şedinţei de guvern voi anunţa. Cu siguranţă nu sunt de acord".

Potrivit documentului prezentat în urmă cu câteva zile de ministrul Muncii, propunerea este de "Creştere a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la nivelul de 2080 de lei/lună, începând cu 1 noiembrie 2018".

Totodată, acesta prevede introducerea unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat la nivelul de 2350 lei/ lună pentru angajaţii pe posturi pentru care sunt necesare studii superioare.

Acelaşi act nenţionează şi creşterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la nivelul de 2350 lei/lună, pentru angajaţii cu 15 ani vechime.

Premierul Viorica Dăncilă şi miniştrii Lia Olguţa Vasilescu şi Eugen Teodorovici s-au întâlnit marţi, la Palatul Victoria, cu reprezentanţi ai sindicatelor şi patronatelor, cărora le-a fost prezentat proiectul de Hotărâre de Guvern privind creşterea salariului minim brut garantat în plată, pe economie: 2.080 de lei/lună, ceea ce înseamnă o creştere netă cu 100 de lei faţă de actualul.

"Totodată, s-a luat decizia reintroducerii salariului minim brut garantat în plată diferenţiat în funcţie de nivelul de studii sau de vechimea în muncă, concept care a mai fost aplicat în România înainte de anul 2011: 2.350 de lei brut, adică cu 13% mai mult faţă de cel câştigat de persoanele fără studii superioare sau cu vechime mai mică de 15 ani", arată Ministerul Muncii, într-un comunicat de presă remis marţi seară MEDIAFAX.

Ministerul condus de la Lia Olguţa Vasilescu menţionează că Executivul s-a arătat astfel deschis unei propuneri formulate de sindicate la ultima şedinţă a Consiliului Naţional Tripartit, propunere care este şi în programul de guvernare.

În urma discuţiilor purtate cu sindicatele şi patronatele, s-a ajuns la concluzia unanimă că majorarea salariului minim este necesară, singura divergenţă fiind asupra datei de la care se va aplica măsura, în condiţiile în care sindicatele au solicitat data de 1 noiembrie 2018, iar patronatele – 1 ianuarie 2019.

"Guvernul va lua o decizie în cel mai scurt timp posibil, care va fi comunicată public, astfel încât ordonatorii de credite şi companiile din România să pregătească punerea în aplicare a măsurii", potrivit sursei citate.

Diferenţiere în funcţie de studii. Ce zice Hossu

Mai mulţi reprezentanţi ai sindicaliştilor s-au întâlnit marţi, la ora 16:00, cu premierul Viorica Dăncilă, pentru a discuta despre creşterea salariului minim. Bogdan Hossu, de la Cartel Alfa, spune că această creştere îi bucură, chiar dacă textul de lege are mici „neconcordanţe”. Această întrunire are loc după ce ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a anunţat săptămâna trecută, pe Facebook, că instituţia pe care o conduce lucrează la creşterea salariului minim pe economie de la 1 noiembrie, existând o diferenţiere în funcţie de studiile angajaţilor.

„Am primit o invitaţie pentru astăzi la ora 16:00, pe tema salariului minim pe ţară. Întalnirea va avea loc la Palatul Victoriei. Din septembrie, noi ne-am exprimat punctul de vedere faţa de salariul minim. (...) Evident că orice creştere de salariu ne bucură, deşi textul are câteva mici neconcordanţe. Nu e clar dacă sunt două sau trei salarii minime pe economie. Adică e vorba de cei cu studii superioare care au în acelaşi timp şi vechime de 15 ani sau e vorba de două categorii de personal diferite care au alt gen de salariu minim”, a declarat pentru Mediafax, Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Cartel Alfa.

Confederaţia Patronală Concordia a dezaprobat intenţia Guvernului de majorare a salariului minim de la 1 noiembrie, printr-o Hotărâre care nu ţine cont de un mecanism transparent, legat de factorii obiectivi de evoluţie a economiei României, care să determine predictibilitatea salariului minim.

„Cu toţii ne dorim, în mod legitim, venituri cât mai mari, care să ne asigure un trai mai bun, iar angajatorii responsabili sunt conştienţi, mai ales când se confruntă cu o acută lipsă a forţei de muncă, de faptul că un nivel cât mai ridicat al salariului este un stimulent important pentru ocuparea unui loc de muncă. Cu toate acestea, atragem atenţia că orice majorare a salariului minim, fără o fundamentare serioasă şi responsabilă a efectelor acestei măsuri în economie, încurajează munca la negru şi expune economia la riscul major al desfiinţării a mii de locuri de muncă. O creştere nesustenabilă şi hazardată a salariului minim va fi rapid erodată de inflaţie şi de alte dezechilibre care deja se constată în economia naţională”, arată un comunicat al confederaţiei.

Concordia apreciază că majorările salariale trebuie să fie corelate cu capacitatea economiei de a le susţine într-un mod durabil şi realist. „Din păcate, desconsiderând cerinţa justificată a partenerilor sociali de stabilire a unui mecanism transparent şi obiectiv de ajustare, Guvernul continuă politica de majorare discreţionară a salariului minim, vulnerabilizând şi mai mult economia şi piaţa muncii”.

Creşterea SALARIULUI MINIM. Discuţii la Guvern între Viorica Dăncilă şi sindicalişti

Confederaţia Patronală Concordia a fost înfiinţată în 2007 şi reuneşte cele mai puternice federaţii sectoriale din economia românească, cuprinzând 7 din primele 10 companii după numărul de angajaţi şi cifra de afaceri.

O reacţie a venit şi din partea Tineretul Naţional Liberal prin care aceştia solicită Guvernului să renunţe la intenţia de a majora salariul minim de la 1 noiembrie, a transmis preşedintele organizaţiei, Mara Mareş, susţinând că, dacă va fi adoptată, această prevedere va avea efecte negative, mai ales în rândul tinerilor antreprenori.

"Îi distruge mai ales pe tinerii antreprenori (...) Intenţia guvernului Dăncilă de a majora salariul minim de la 1 noiembrie, în nici 10 zile, demonstrează că premierul şi ministrul Muncii nu au cunoştinţe economice nici măcar de nivelul unui elev de clasa a XI-a şi îşi bat joc de mediul de afaceri. Tineretul Naţional Liberal cere guvernului să renunţe la orice intenţie de a majora salariul minim cu începere de la 1 noiembrie, în condiţiile în care această prevedere i-ar distruge mai ales pe tinerii antreprenori”, a afirmat Mara Mareş într-un comunicat de presă remis Mediafax.

Liderul tinerilor liberali susţine că o creştere a salariului minim ar trebui să vină în conformitate cu realităţile din economie, nu din iniţiativa unui ministru „care vrea să câştige câteva voturi”.

„Este regretabil că astfel de persoane ajung să conducă un minister, în condiţiile în care nu au avut nici măcar o firmă cu 3-4 angajaţi despre care ştiu că trebuie să le plătească lunar salariile şi care, la rândul lor, au familii de întreţinut. Orice creştere a salariului minim să se facă în conformitate cu realităţile din economie, nu din pixul unui ministru vremelnic care vrea să mai câştige câteva voturi. De asemenea, introducerea unui salariu minim diferenţiat, de 2.350 lei pe lună, pentru angajaţii cu studii superioare şi pentru angajaţii cu 15 ani vechime este o prevedere profund discriminatorie la adresa tinerilor. Promovarea în baza unor criterii precum competenţa şi meritocraţia reprezintă un concept străin de actuala guvernare”, a adăugat Mareş.

De asemenea, liberalul a precizat că unul dintre motivele pentru care tinerii părăsesc ţara este „incompetenţa Guvernului”.

„În egală măsură, subliniez haosul decizional din interiorul guvernului în condiţiile în care ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, spunea că salariul minim nu trebuie impus în economie, în mediul privat. Mediul de afaceri acuză frecvent, pe bună dreptate, lipsa de predictibilitate şi modificările de legislaţie realizate peste noapte, în încercarea de a mai petici bugetul public pentru a satisface pomenile electorale ale majorităţii PSD-ALDE. Guvernul Dăncilă-Dragnea nu ar fi stare să facă un plan de business viabil pentru o firmă cu câţiva angajaţi, dar apoi să gestioneze economia unei ţări. Acesta este unul dintre motivele principale pentru care cei mai bine pregătiţi tineri pleacă din România, iar exodul creierelor este una dintre problemele majore cu care se confruntă ţara noastră”, a subliniat Mara Mareş, în comunicatul de presă remis Mediafax.

Deputatul USR, Cristian Zeidler, a declarat, luni, la Parlament, în legătură cu creşterea salariului minim brut pe economie în funcţie de studii şi vechime, că legea salarizării unitare nu a prevăzut acest scenariu, Guvernul legiferând „haos pe linie în toate domeniile”.

„Guvernul româniei legifereză haos pe linie în toate domeniile. Un bun exemplu: atunci când au gândit legea salarizării au gândit un singur salariu minim brut pe economie, cel care astăzi este 1900 de lei. Întreaga lege a salarizării este gândită ca multiplicator, ca o cifră care se înmulţeşte salariul minim pe economie, acela unic, doar că de mâine vom avea trei salarii minime brute pe economie. Legea nu a prevăzut acest scenariu şi nu este deloc clar cum se va proceda. Impactul bugetar nu a fost măsurat, aşa cum nu a fost măsurat şi nu există un studiu de impact nici la legea salarizării. Guvernul nu e în stare să facă studii de impact pentru măsurile pe care le propune”, a declarat deputatul USR, Cristian Zeidler, în legătură cu creşterea salariului minim pe economie în funcţie de studii şi vechime.

Senatorul PNL Florin Cîţu a anunţat, duminică, că va solicita Guvernului o analiză a activităţii Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză pe care o va prezenta ulterior în Parlament. Liberalul consideră că decizia creşterii salariului minim e una politică, iar conducerea CNSP trebuie să demisioneze.

"Conducerea CNSP trebuie să demisioneze! Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză îşi compromite definitiv reputaţia. Decizia de a creşte salariul minim este politică. La fel şi apariţia tâmpeniei cu salariul minim pentru studii superioare sau cu 15 ani vechime în muncă. CNSP nu trebuia să stea în genunchi în faţa lui Dragnea şi să furnizeze fiţuică pe care o numeşte studiu cu care Dragnea şi gaşca lui să susţină creşterea salariului minim. Penibil", a afirmat Florin Cîţu, înr-o postare, duminică, pe Facebook.

Senatorul PNL a mai anunţat că va depune la Parlament un proiect de lege prin care "estimările folosite în planificarea bugetară nu mai folosesc «expertiza» CNSP".

"Am să cer Guvernului o analiză a activităţii CNSP pe care să o prezinte în Parlament. În loc să se ocupe de astfel de «studii» CNSP trebuia să se asigure că proiectele de legi care ajung în parlament de la guvern au impactul bugetar calculat. Dacă ar avea bun simţ, după acest studiu şi după ce nu şi-a făcut datoria referitoare la impactul bugetar pentru proiectele de legi, conducerea CNSP ar trebui să-şi dea demisia. Dacă sunt aşa buni cum ne tot spun, sigur găsesc ei ceva de făcut în privat", a completat Cîţu.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a făcut public, sâmbătă, documentul care stă la baza propunerii de creştere a salariului minim de la 1 noimebrie la 2080 lei, posibilă măsură anunţată de Lia Olguţa Vasilescu. Documentul nu prevede însă şi impactul bugetar al implementării măsurii.

Documentul integral poate fi consultat aici.

Motivele invocate sunt:

Numeroşi lucrători cu normă întreagă câştigă venituri sub nivelul minim de subzistenţă sau nivelul minim de trai decent calculat la nivelul gospodăriilor de salariaţi. România are cea mai ridicată rată de sărăcie în rândul lucrătorilor cu normă întreagă (full time) din UE (13,3% din total). Situaţia este şi mai gravă în ceea ce priveşte rata de sărăcie în rândul lucrătorilor cu timp parţial de lucru (part time), unde România, cu 61%, are de aproape 4 ori mai mult decât media UE28.

Cresterea salariului minim are un impact pozitiv asupra creşterii economice. Astfel, creşterea salariului minim cu 9,5% (de la 1900 lei la 2080 lei) în condiţiile diferenţierii acestuia pe studii superioare şi vechime în muncă are un impact pozitiv asupra PIB în anul 2019 (0,8 puncte procentuale), precum şi în anul 2018 (circa 0,15 uncte procentuale).

Creşterea salariului minim are un impact pozitiv asupra potenţialului de creştere a economiei pe termen lung. Majorarea salariului minim stimulează consumul şi cererea agregată şi implicit creşterea economică.

Creşterea salariului minim are un impact nesemnificativ asupra inflaţiei, iar acesta se manifestă după aproximativ un an de zile. Din analize econometrice, interpretând rezultatul obţinut în sens restrictiv, creşterea salariului minim conduce la creşterea salariului net, iar o variaţie de 1% a salariului net ar putea influenţa rata inflaţiei cu 0,05% cu un lag de circa 1 trimestru, fără a ţine seama de alţi factori, inclusiv ciclici/naturali.

Creşterea salariului minim este necesară ţinând cont de lipsa acută de forţă de muncă cu care ne confruntăm. De altfel, creşterea salariului minim este una naturală şi nu una discreţionară, ca urmare a dificultăţilor întâmpinate de companii în găsirea de forţă de muncă.

Majorările salariului minim conduc la reducerea inegalităţilor de venituri. România ocupă locul 7 în UE în ceea ce priveşte inegalitatea de venituri accentuată, mai mare decât media UE.

Majorarea salariului minim are un impact pozitiv asupra ocupării tinerilor pe piaţa muncii. Din analize econometrice (date trimestriale, 2000 T1-2018 T1) rezultă că majorarea salariului minim cu 1% a determinat o creştere a ratei ocupării tinerilor cu aproximativ 2%, ca urmare a creşterii stimulentelor de integrare pe piaţa muncii. De altfel, în trimestrul al doilea 
din 2018 s-a înregistrat un nivel minim al numărului de şomeri din rândul tinerilor – 99 de mii, respectiv o rată minimă (din ultimii 20 de ani) a şomajului în rândul tinerilor – 15,5%, în scădere cu aproximativ 9 puncte procentuale comparativ cu 2013.

2017, conform datelor Eurostat, rata reală de creştere a productivităţii reale a muncii (pe persoană ocupată) a fost de 32% în România, iar rata de creştere a productivităţii reale a muncii (pe oră) a fost de aproximativ 40% - cele mai mari rate de creştere din Uniunea Europeană.

Implementarea unui salariu minim adecvat este necesară pentru a reduce inechitatea distribuirii venitului naţional între muncă şi capital. Dacă în ţările dezvoltate observăm o pondere echilibrată alocată compensării salariaţilor şi capitalului, în România doar 36% din PIB este alocat pentru remunerarea salariaţilor, 55% pentru remunerarea capitalului şi restul pentru taxe indirecte minus subvenţii. Mai mult, intervenţia publică pentru creşterea mai accentuată a salariului minim în Romania în ultimii ani apare şi din nevoia de a corecta un dezechilibru asociat crizei – cei care au suferit mare parte din povara crizei au fost angajaţii (remunerarea salariaţilor în PIB a scăzut de la 36,5% în 2008 la 34,4% în 2016, conform Eurostat).

Programul de guvernare prevede creşterea ponderii alocate remunerării salariaţi lor în PIB la 38% în 2019 şi 40% în 2021.

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a anunţat sâmbătă, pe Facebook, că, după analiza datelor transmise de Comisia de Prognoză, instituţia pe care o conduce lucrează la creşterea salariului minim pe economie de la 1 noiembrie, existând o diferenţiere în funcţie de studiile angajaţilor.

"După analiza datelor transmise de Comisia de Prognoză, MMJS lucrează la creşterea salariului minim pe economie încă de la finalul acestui an şi la diferentierea salariului minim in funcţie de studii sau vechimea de peste 15 ani. Aveţi mai jos analiza Comisiei de prognoza şi a MMJS şi calendarul creşterilor", a scris Lia Olguţa Vasilescu, pe Facebook.

Potrivit documentului prezentat de ministrul Muncii, propunerea este de "Creştere a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la nivelul de 2080 de lei/lună, începând cu 1 noiembrie 2018".

Totodată, acesta prevede introducerea unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat la nivelul de 2350 lei/ lună pentru angajaţii pe posturi pentru care sunt necesare studii superioare.

Acelaşi act prevede şi creşterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la nivelul de 2350 lei/lună, pentru angajaţii cu 15 ani vechime, începând cu 1 noiembrie 2018.

Totodată, propunerea este de introducere în Codul Muncii a unui prag minim al raportului salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată/ câştig salarial mediu brut la cel puţin 45%, începând cu 2020.

Foto: Hepta

Citește și: