Alina Botezatu
218 vizualizări 16 apr 2019

În schimb, Qualcomm susţine că Apple şi-a forţat partenerii mai vechi să renunţe la plata unor redevenţe, solicitând despăgubiri de până la 15 miliarde de dolari.

Intentat de Apple la începutul anului 2017, procesul de la instanţa federală se învârte în jurul cipurilor pentru modem-ul care conectează dispozitive precum iPhone sau Apple Watch la reţelele de date wireless. De asemenea, Qualcomm a practicat, în ultimii doi ani, o campanie de presiune cu acuze juridice mai mici împotriva Apple, căutând - şi, în unele cazuri, obţinând - interdicţii de vânzări pentru iPhone, pentru încălcarea brevetelor sale.

Procesul se va defăşura în faţa judecătorului Gonzalo Curiel, „pe terenul” Qualcomm, la San Diego, unde, de zeci de ani, echipa naţională de fotbal american locală, National Football League, joacă pe stadionul Qualcomm Stadium, iar în aproape fiecare zonă de business se găseşte sigla firmei de cipuri.

Pentru Apple, procesul se referă la libertatea de a-şi determina propriul traiect tehnologic pentru produsele sale de tip blockbuster prin cumpărarea de cipuri, fără să plătească ceea ce se numeşte „impozit” pentru propriile inovaţii, acordate sub forma unor taxe de acordare a brevetului de licenţă către Qualcomm căruia îi revine o parte din preţul de vânzare pentru dispozitivele sale.

Pentru Qualcomm, procesul, împreună cu acuzaţiile similare ale autorităţilor de reglementare din S.U.A., care au fost făcute în cadrul unei şedinţe de judecată din ianuarie, vor determina soarta modelului său de business unic care îmbină vânzarea de cipuri cu licenţierea a peste 130.000 de brevete. Licenţele generează majoritatea profiturilor pentru Qualcomm. Acest model de business a propulsat Qualcomm de la un mic magazin de cercetare şi dezvoltare a contractelor, înfiinţată în 1985, la o companie globală de cipuri, suficient de importantă pentru securitatea naţională a Statelor Unite încât preşedintele Donald Trump a intervenit personal pentru a preveni o preluare ostilă a companiei anul trecut.

Qualcomm le cere producătorilor de dispozitive să semneze o licenţă pentru brevetele sale, înainte de a le furniza cipurile, considerând că aceasta este o măsură obişnuită pentru a se asigura că nu face afaceri cu companii care îi încalcă brevetele. Dar Apple şi alţi producători de dispozitive din întreaga lume au numit politica „fără licenţă, fără cipuri” o formă de „dublu dipping” - adică taxarea aceleiaşi proprietăţi intelectuale o dată în timpul discuţiilor privind licenţierea şi apoi din nou în preţul cipurilor în care sunt încorporate brevetele.

Apple şi aliaţii solicită încetarea acestei practici şi rambursarea a aproximativ 9 miliarde de dolari - o sumă care ar putea fi triplată în cazul în care un juriu decide în favoarea Apple pentru acuzaţiile monopol - pentru fabrici cum ar fi Foxconn de la Hon Hai Precision Industry Co Ltd, care au plătit pentru redevenţele Qualcomm şi fabrici cărora Apple le-a restituit această sumă. Apple susţine că practica i-a ţinut departe de piaţă pe rivali, cum ar fi Intel Corp, ani de zile.

Qualcomm susţine că lucra bine cu aceste fabrici, până la apariţia iPhone, iar Apple şi-a folosit influenţa pentru a le îndepărta pe acestea de producătorul de cipuri, care a suferit astfel pagube de 7 miliarde de dolari. În plus, Qualcomm va susţine că problema licenţelor a apărut de câbd Apple pune presiune pe furnizorii săi să reducă din costuri. O victorie ar face Qualcomm cel mai important furnizor pentru tehnologia 5G.

 

 

Citește și: