Alina Botezatu
4937 vizualizări 11 feb 2019

”Aderarea României la zona euro n-are nimic de-a face cu declaraţiile lui Vâlcov,” atenţionează Mugur Isărescu, cu ocazia prezentării ”Raportului asupra inflaţiei”, ediţia februarie 2019.

Înaintea conferinţa de presă, guvernatorul BNR a semnat o declaraţie despre parcursul României pentru aderarea la zona euro. Declaraţia urmează să fie semnată şi de premierul României, de preşedintele Academiei, de vicepremierul României.

Mugur Isărescu a insistat că măsurile prezentate în acest document sfac parte dintr-un plan ambiţios, ”chiar foarte ambiţios, posibil fezabil”.

”I-am spus ministrului Finanţelor Publice(...): nu ştiu pentru cine vorbeşte domnul Vâlcov, dar vorbeşte întruna.(...) Nu este vorba numai despre o ordonanţă, este vorba despre toate ieşirile,” se plânge Isărescu.

”Declar în mod public, că domnul consilier al premierului nu vorbeşte în numele Băncii Naţionale. Dânsul nici nu ştiu în numele cui vorbeşte”, a adăugat Isărescu.

Guvernatorul Băncii centrale insistă că a participat la aproape toate întâlnirile comisiei care a elaborat planul pentru adoptarea euro, mai des decât ministrul Finanţelor Publice, iar pe Vâlcov l-a văzut o singură dată, în trecere.

”L-am văzut, o dată, pe domnul Vâlcov - a trecut aşa pe-acolo... într-o viteză... Chiar ministrul de Finanţe nu ştiu dacă a fost mai mult de trei ori. Este un program solid, bine fundamentat şi, în baz a lui, s-a făcut un program solid cu măsuri clare. (...) Vă declar ca persoană care este co-vicepreşedinte (al Comisiei pentru realizarea planului de trecere la euro - n.red.), că nu este nicio idee din cele promovate de domnul Vâlcov, în acel plan, în toate aceste documente care sunt oficiale. De asta nu ştiu în numele cui vorbeşte. (...) Am lucrat aproape direct cu domnul Dăianu, că echipa era destul de mare, reprezentanţi din toată societatea românească şi nu este nicio idee a acestui domn în documentele respective. (...) Nu este niciun damf de Vâlcov în acest document, dar absolut niciunul. Atunci, nu ştiu în numele cui vorbeşte, că nu poate vorbi în numele Guvernului. Acum dânsul vorbeşte şi în numele Parlamentului, le dă sarcini”, a subliniat Isărescu.

Mugur Isărescu i-a cerut lui Valentin Lazea, economistul şef al BNR, să aleagă cele mai importante zece confuzii promovate de Darius Vâlcov, pentru a le explica consilierului premierului.

”Rapoartele în mod clar nu le citeşte. N-a citit niciunul - garantez din modul în care vorbeşte. N-a citit un raport al Băncii Naţionale. Unii, cel puţin, au citit măcar un titlu, el n-a citit nici titlul. În schimb, tot comentează politica monetară,” a mai afirmat Isărescu.

Acesta a explicat că, dacă România ar vinde o parte importantă din rezerva valutară, aşa cum a sugerat Darius Vâlcov, consilierul pe probleme economice al premierului, dobânzile de pe piaţa interbancară ar putea ajunge la 15-20%.

”Când a zis despre vânzarea rezervei, că aveam atâta rezervă, că poate să dispară toată masa monetară, şi-a dat seama ce-a spus? Sau cine a publicat pe site? Îmi închipui că n-a publicat altcineva pe site-ul PSD-ului. Dacă vindem valuta, o vindem pe nasturi sau pe lei? Dacă dispar leii din piaţă, se duc dobânzile unde se duc. S-au minunat că a declarat domnul Vasilescu că se pot face 6-7%. Nu - se pot face 15-20% dobânzile, la o asemenea sugestie de creştere,” a continuat Isărescu să demoleze afirmaţiile lui Vâlcov.

Isărescu mai expune o confuzie gravă pe care o facea Darius Vâlcov în a doua jumătate a lunii ianuarie, când leul se deprecia în faţa euro

”În afară de corelaţia politicii monetare cu deficitele de cont curent, a mai apărut o confuzie gravă, pusă, bănuiesc tot de dânsul, pe site-ul partidului de guvernământ, în perioada în care cursul era sub presiune: ni s-a indicat să luăm exemplul Bulgariei - de ce nu avem cursul fix ca în Bulgaria. Câţiva i-au răspuns, nu cred că a citit cineva. Din cercetarea noastră, a prins la public şi de aceea trebuie să răspund.

Un Consiliu Monetar, care înseamnă, într-adevăr, curs fix faţă de euro, apare, de regulă, după o criză, dar după o criză majoră. Aşa s-a întâmplat în Bulgaria în 1996: moneda se depreciază puternic, economisirile populaţiei şi ale firmelor sunt rase, pur şi simplu - sunt confiscate prin depreciere, şi singura soluţie, pentru că inflaţia devine galopantă - se ajunge la inflaţie de trei, de patru cifre (adică la peste 1.000% - n.red.), este stabilizarea cursului, printr-o declaraţie fermă. Dar unde? Sus de tot”, a explicat Mugur Isărescu.

”În primul rând, România nu avem criză, pentru a stabili un curs fix, iar, în al doilea rând, să o produci aşa din neant, nu ştiu cum s-ar face”, a adăugat Isărescu.

”Să zicem că s-ar face. Un Consiliul Monentar în cazul României probabil că ar necesita un curs de 7-8 lei (faţă de euro - n.red.), pe puţin. De asta avem nevoie? Asta promovează consilierul economic al primului-ministru, când spune că trebuie să avem curs fix ca în Bulgaria? Nu cred că cine a publicat pe site-ul partidului de guvernământ a discutat cu premierul României sau cu vicepremierul României sau cu ministrul Muncii. (...) Mai este ceva, Consiliul Monetar colapsează imediat dacă ţara nu se poate autodisciplina şi să aibă nu deficite, ci surplusuri monetare”, a subliniat Isărescu.

Bulgaria a avut anul trecut un deficit de cont curent de 6,5% şi un excedent bugetar de 1,1%, în timp ce România a avut un deficit bugetar de aproape 2,9%. ”

Ce înseamnă dacă România ar avea surplus bugetar? Cam 4% din PIB. Asta înseamnă, ca să dau o cifră, ştim cu cât s-au umflat salariile bugetarilor, plus numărul mai mare de bugetari. Înseamnă mai rău decât în anul de graţie al preşedintelui Băsescu: reducerea cu 3% a cheltuielilor bugetare. I-a spus domnul Vâlcov acest lucru premierului României sau ministrului de Finanţe, când ne-a sugerat să avem curs fix ca un Bulgaria, să avem Consiliu Monetar? Ce face aruncăm cu vorbele aiurea, ca să creăm confuzie? Cu cine a discutat, când a pus pe site îndemnul: Banca Naţională să ţină cursul fix ca în Bulgaria? Chiar atât de prost informat este dânsul şi nu ştie despre ce este vorba?”, a insistat Isărescu.

Guvernatorul BNR a declarat că pare bizar că am asistat, la finalul anului trecut, la un atac jalnic asupra BNR, în condiţiile în care instituţia şi-a îndeplinit ţinta.

”Cursul a fost relativ stabil în ultima parte a anului, 0,1-04%. (...) În schimb, s-a reuşit stabilizarea anticipaţiilor privind inflaţia. Publicul, în complexitatea sa, a avut încredere în această instituţie. (...) Pare cu atât mai bizar să asistăm, la finalul anului, la acest atac jalnic asupra Băncii Naţionale a României. (...) Reacţia de la finalul anului a fost una disproporţionată, indusă prin acuze publice. (...) Le spun celor care au sărit la gâtul BNR, într-o manieră total neloaială şi total iresponsabilă, că şi pe vremea sistemului de cursului de schimb, se mişcau cu plus - minus 1%. (...) Deci, chiar dacă au solicitat prin postări caraghioase pe site-urile lor, să fie cursul fix, cursul fix de tot nu poate să fie. (...) Dar vă daţi seama cât erau de porniţi să zică ceva despre Banca Naţioanlă”, a ironizat Mugur Isărescu mesajele postate pe pagina de Facebook a PSD.

”Această instituţie nu se ocupă cu creşterea economică, ci cu echilibrele macroeconomice,” a insistat Guvernatorul Băncii centrale. ”Datoria noastră este să spunem cât poate duce economia, în condiţii de echilibru. (...) Orice economist trebuie să facă asta. (...) Este greu să nu promiţi salarii şi să spui «I-asta nu se poate face».”

Duminică seara, într-o emisiune la Antena 3, Darius Vâlcov acuza Banca Naţională că nu a intervenit în 2015, pentru a reduce dobânda de politica monetară.

”Am atras atenţia, în februarie şi martie 2015, în calitate de ministru de Finanţe, că Banca Naţională nu intervine şi nu reduce dobânda de politică monetară de la 1,75%, aşa cum au făcut toate celelalte ţări din regiune. Practic, în 2015, Banca Naţională trebuie să vină cu rata la 0%. (…) Este bine să-şi pregătească bine răspunsurile. În toate celelalte ţări a existat o înţelegere cu sistemul bancar: când suntem în recesiune sau când suntem în creştere economică ne comportăm diferit. Atunci profitul băncilor ar trebui să fie mai mic când este mai greu şi mai mare când îţi este mai bine, cum este şi normal. Când vezi, că este constantă, că ai inflaţie, că nu ai inflaţie, în ţară, că ai recesiune, că nu ai, sistemul bancar are un ecart şi câştigă non-stop, în momentul acela trebuie să te uiţi şi să-ţi pui foarte multe semne de întrebare”, a menţionat Vâlcov.

De menţionat, că în timpul crizei economice, între 2009 şi 2014, sistemul bancar românesc nu a înregistrat profit, la nivel cumulat, iar câteva bănci, printre care Volksbank, au dispărut de pe piaţa locală, acţionarii acestora vânzându-şi operaţiunile pentru a nu ajunge la faliment sau insolvenţă.

Nu este vorba să desfiinţăm ROBOR-ul şi să schimbăm aritmetica, trebuie să ajungem la un consens cu Banca Naţională şi ar fi de dorit şi cu băncile, pentru că, cred, cu populaţia suntem la un consens, că dobânzile sunt foarte mari. Acest consens în trei ar trebui să aibă loc. Deocamdată, este o singură parte care îşi doreşte acest lucru”, a mai spus Vâlcov.

Consilierul premierului Dăncilă a reproşat reprezentanţilor BNR că de-abia în 2019 le spun oamenilor că ROBOR este legat de inflaţie.

”Acum spun că inflaţia este 3,3%, ROBOR-ul trebuie să fie şi el 3%. Atunci când inflaţia a fost negativă, am avut deflaţie, restul Europei, toată, băncile lor naţionale au considerat că, atunci când este de scăzut, trebuie să scazi. Şi la noi, atunci a fost de scăzut, Banca Naţională nu a scăzut, dar când a fost de crescut, Banca Naţională nu a intervenit. Asta făcut ca în 2014 – 2015, când Banca Europeană a aruncat cu bani în piaţă şi toate celelalte bănci naţionale au redus politica lor de intervenţie la 0% sau la negativ, Banca noastră naţională a ţinut cel mai sus, la 1,75%, astfel încât ecartul, diferenţa dintre dobânda la credit şi dobânda la depozit, să rămână cel mai mare din Uniunea Europeană. Această diferenţă creează un câştig în favoarea sistemului bancar. În România, băncile câştigă cel mai mult din Uniunea Europeană, de trei ori faţă de medie şi de şapte ori faţă de Germania”, a adăugat Vâlcov.

 

Citește și: