Gandul.info
Dan Straut
3538 vizualizări 15 ian 2018



Un alt risc ar mai putea veni şi din „posibila suplimentare a măsurilor fiscale corective în cursul anului 2018, în vederea încadrării deficitului bugetar în plafonul de 3% din PIB”, se arată în Minuta şedinţei CA al BNR din data de 8 ianuarie, publicată luni pe site-ul băncii centrale.

A fost punctat, de asemenea, „riscul prelungirii caracterului anemic al absorbţiei fondurilor europene aferente cadrului financiar 2014-2020, precum şi cel de scădere mai evidentă a dinamicii venitului disponibil real al populaţiei sub impactul unei relative creşteri a efectelor inflaţioniste directe şi indirecte ale şocurilor pe partea ofertei”.

Au fost menţionate, de asemenea, riscurile în sus la adresa perspectivei inflaţiei venite din direcţia unei posibile creşteri mai ample a costurilor firmelor, concomitent cu o restrângere a marjelor lor de profit, în principal sub influenţa noilor măsuri fiscale şi a tensionării pieţei muncii.

Membrii Consiliului au discutat şi posibilele implicaţii ale noilor evaluări privind creşterea economică pe orizontul scurt de timp, care indică pentru trimestrele IV 2017 şi I 2018 „un ritm anual sensibil mai alert decât cel prognozat anterior”, reconfirmând însă, concomitent, perspectiva reintrării lui pe un trend de decelerare, chiar uşor mai accentuat decât cel anticipat în noiembrie 2017. S-a observat că aceste previziuni corespund unei foarte uşoare revizuiri în sens descendent a dinamicii trimestriale a PIB prognozate pentru cele două trimestre, care „asociată cu accelerarea mult peste aşteptări a expansiunii economice în trimestrul III, face foarte probabilă o creştere mai amplă a gap-ului pozitiv al PIB şi a presiunilor sale inflaţioniste în acest interval, în raport cu prognoza pe termen mediu”.

În plus, potrivit indicatorilor cu frecvenţă ridicată, consumul privat „continuă probabil şi în trimestrul IV 2017 să constituie principalul determinant al creşterii economice robuste”. Acesta poate fi secondat de o contribuţie modestă a formării brute de capital fix, „eventual alimentată de mărirea considerabilă a cheltuielilor publice spre finalul anului, însă în condiţiile unei foarte probabile încadrări a deficitului bugetar al anului 2017 în parametrii programaţi”.

În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au observat că „expansiunea economică a consemnat în trimestrul III cea de-a patra accelerare consecutivă peste aşteptări, şi totodată cea mai semnificativă; dinamica anuală a PIB s-a mărit la 8,8%, de la 6,1% în trimestrul II, în condiţiile în care, contrar previziunilor, ritmul său trimestrial şi-a accentuat trendul ascendent, până la un nivel reprezentând vârful ultimilor 10 ani”.

„Determinantul major al creşterii economice a continuat să-l constituie consumul gospodăriilor populaţiei, a cărui variaţie anuală s-a mărit la un nivel de două cifre, similar celor înregistrate anterior crizei globale (...) În schimb, contribuţia exportului net la avansul PIB şi-a dublat valoarea negativă, în condiţiile unei decelerări mai evidente a creşterii exporturilor în raport cu cea consemnată de dinamica importurilor; pe acest fond, soldul negativ al balanţei bunurilor şi serviciilor s-a cvasi-triplat faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, atingând vârful ultimelor 19 trimestre”, au mai sesizat membrii conducerii BNR.

În formarea PIB, a fost sesizat, de asemenea, „rolul important ce a revenit agriculturii, aportul acestui sector - cel mai mare din ultimii patru ani - devansându-l pe cel al industriei şi fiind surclasat doar de cel al serviciilor”. S-a apreciat că evoluţiile aferente trimestrului III semnalizează o nouă creştere semnificativ peste aşteptări a excedentului de cerere agregată, probabil atenuată uşor de majorarea temporară în acest interval a PIB potenţial, sub impactul şocului pozitiv pe partea ofertei generat de anul agricol de excepţie.

În corelaţie cu acestea, membrii Consiliului au evidenţiat „nivelul record atins în octombrie de efectivul salariaţilor din economie, pentru a şasea lună consecutiv, dar şi trendul descendent pe care dinamica acestuia a continuat să se plaseze”, semnalizând „o limitare a spaţiului de creştere a gradului de ocupare, implicit o sporire a dificultăţilor companiilor în recrutarea de personal calificat”. S-a considerat că „probabila întrerupere a tendinţei de încordare a pieţei muncii, sugerată de aceste evoluţii, este însă temporară, în condiţiile în care sondaje de specialitate indică perspective relativ mai optimiste de angajare pentru trimestrul I 2018”. În acest context, au fost remarcate nivelurile de două cifre, „deosebit de înalte din perspectivă istorică, dar şi în comparaţie cu anul 2016”, la care s-au menţinut în trimestrul III variaţia anuală a salariului mediu brut nominal şi cea a costului orar total cu forţa de muncă. Dinamica anuală a costurilor salariale unitare din industrie a revenit însă în octombrie pe trendul descendent pe care a intrat în trimestrul IV 2016, după o majorare temporară survenită în trimestrul III ca urmare a temperării avansului productivităţii muncii.

În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00%, de la nivelul de 1,75%, majorarea la 1,00% a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit, de la 0,75% şi creşterea ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 3,00%, de la 2,75%. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Potrivit documentului citat, membrii Consiliului de administraţie al BNR prezenţi la şedinţă au fost: Mugur Isărescu, preşedinte al CA şi guvernator al BNR; Florin Georgescu, vicepreşedinte al CA şi prim-viceguvernator; Eugen Nicolăescu, membru al CA şi viceguvernator; Liviu Voinea, membru al CA şi viceguvernator; Marin Dinu, membru al CA; Daniel Dăianu, membru al CA; Gheorghe Gherghina, membru al CA; Ágnes Nagy, membru al CA; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al CA.

Următoarea şedinţă de politică monetară a băncii centrale este programată pentru data de 7 februarie, când va fi prezentat şi un nou Raport asupra inflaţiei.

Citește și: