Loredana VOICULESCU
20368 vizualizări 2 oct 2013

Economia “gâfâie”, “Guvernul pregăteşte eşecul anilor viitori, tăind de la investiţii” şi şomajul în 2014 va creşte, a declarat duminică preşedintele Traian Băsescu, la emisiunea După 20 de ani de la ProTV. Preşedintele a venit la emisiune pregătit cu notiţe pe care avea cifre despre „venituri bugetare şi macrostabilitate”.

La solicitarea directorului editorial Gândul, Claudiu Pândaru, şeful statului a acceptat să-i fie fotografiate notiţele şi să fie posteze pe contul personal de Facebook.

Foto: Notiţele lui Traian Băsescu// Foto Facebook

“Economia nu gâfâie”, “viitorul îl pregătim bine”, o reducere a cheltuielilor de capital poate fi asociată unei reduceri a risipei prin prioritizarea acestor cheltuieli, iar “România a uimit Banca Mondială, România are o rata a şomajului incredibil de stabilă”, a răspuns pentru gândul Cristian Socol, consilierul premierului Victor Ponta.

El susţine că actualul Executiv a decis „să renunţe la risipa din investiţiile publice”, arătând că până acum un an erau 45.000 de proiecte din investiţii publice deschise.

„Am spus nu parcurilor de bătrâni în sate de bătrâni, patinoarelor în pantă, telegondolelor fără clienţi, parcurilor în păduri. Vorbim de tăieri la investiţiile cu efecte de multiplicare zero sau negative.

La noi, în ultimii 7 ani, la un leu investiţie publică, s-au întors la buget în medie 0,5 lei, ceea ce înseamnă risipă”, atrage atenţia Socol.

El a dorit să sublinieze că precizările făcute de el reprezintă opinia sa personală şi că nu doreşte să intre în polemici.

Întrebat dacă cifrele prezentate de preşedinte sunt cele care reflectă realitatea, Socol a spus că “se poate verifica orice cifra folosită”.

La rândul său, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, nu pare atât optimist precum consilierul premierului. Dumitru a declarat pentru gândul că în 2013 economia are o performanţă mai slabă ca în 2012.

“Dacă scoatem agricultura, anul trecut am avut creştere economică de 2,2% fără agricultură, iar anul acesta 1,4-1,5%. Deci putem trage concluzia că economia în 2013 are o performanţa mai slabă ca în 2012”, a menţionat pentru gândul preşedintele Consilului Fiscal, sugerând că România are o performanţă economică slabă, pentru că o creştere de un procent şi ceva fără agricultură este puţin.

Sursa: Consiliul Fiscal, Raportul pe 2012

Recent, la ZF Live, Ionuţ Dumitru a atras atenţia că România colectează numai jumătate din TVA. "România arată ca o ţară care nu e guvernată. Este o cifră catastrofală, este tragic să colectezi numai jumătate din TVA", a spus la ZF Live preşedintele Consiliului Fiscal.

Întrebat dacă cifrele prezentate duminică de Băsescu privind macrostabilitatea economică sunt corecte, preşedintele Consiliului Fiscal a precizat că nu are „absolut nici un dubiu că preşedintele a prezentat cifrele corecte”.

Despre “eşecul anilor viitori”: “Spunem pas guvernării pe datorie”

La întrebarea dacă “Guvernul pregăteşte eşecul anilor viitori, tăind de la investiţii”, după cum a precizat preşedintele Traian Băsescu, Cristian Socol, consilierul premierului Victor Ponta, a afirmat că “viitorul îl pregătim bine, mai puţine datorii pe umerii viitoarelor generaţii”.

Cristian Socol, consilierul premierului Ponta//Foto: Silviu Matei // Publimedia

Socol spune că, în primele 7 luni din 2013, deficitul bugetar a fost  de aproape două ori mai mic decât în aceeaşi perioadă din 2011 şi de peste 3 ori mai mic decat in 2010.

“Spunem pas guvernării pe datorie. Dinamica de creştere a plăţilor cu dobânzile este de 4 ori mai mică decât în primele şapte luni din 2011 şi de circa 8 ori mai mică decât în aceeaşi perioadă din 2009”, ne-a precizat consilierul premierului Ponta.

Pe de altă parte, Socol spune că în ultimul an, probabilitatea de default a României calculată pe baza CDS -urilor la împrumuturile pe 5 ani (rată de recuperare de 60%) a scăzut de la 6,8% la 4,2%.

Ultima emisiune de obligaţiuni de 1,5 miliarde euro pe pietele externe la 7 ani, de la mijlocul lunii septembrie 2013, s-a făcut la o dobânda de 4,76% pe an , randament minim pentru categoria de risc în care este plasată ţara noastră.

Bufferul din Trezorerie, consolidat la 6 miliarde de euro

„România şi-a consolidat bufferul din Trezorerie la 6 miliarde de euro, ce acoperă peste 4 luni din necesarul curent de finanţare. Structura pe maturităţi a datoriei publice s-a îmbunătăţit, fiind redusă presiunea pe termen scurt. S-a reuşit extinderea scadenţelor astfel încât să se minimizeze riscul unor vârfuri de sarcină pe datoria publică”, potrivit datelor prezentate de Socol.

Ionuţ Dumitru: “În 2013 economia are o performanţă mai slabă ca în 2012”

Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, nu pare atât optimist precum consilierul premierului. Dumitru a declarat pentru gândul că în 2013 economia are o performanţă mai slabă ca în 2012.

Întrebat dacă în opinia sa economia “gâfâie”, aşa cum a declarat duminică preşedintele Traian Băsescu, la După 20 de ani, la ProTV, Ionuţ Dumitru a evitat să folosească acelaşi termen.

“Nu ştiu dacă acesta (gâfâie - n.n.) este termenul potrivit. Cert este că economia are în 2013 o performanţă mai slabă ca în 2012. Dacă ne uităm la cifra de creştere economică pe anul acesta, estimată la peste 2,5%, faţă de 0,7% anul trecut. La prima vedere ar însemna că economia merge mai bine, ceea ce este fals”, a declarat Ionuţ Dumitru.

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal//Foto Mediafax Group//Silviu Matei

El a explicat că 2013 a fost un an agricol foarte bun, în timp de anul trecut România a avut un an agricol foarte slab.

“Dacă scoatem agricultura, anul trecut am avut creştere economică de 2,2% fără agricultură, iar anul acesta 1,4-1,5%. Deci putem trage concluzia că economia în 2013 a are o performanţa mai slabă ca în 2012”, a menţionat preşedintele Consilului Fiscal, adăugând că “avem o performanţă economică slabă, pentru că o creştere de un procent şi ceva fără agricultură este puţin.

Socol prezintă realizările economiei româneşti

În opinia lui Socol, “economia nu gâfăie”. “O economie nu are cum să meargă bine macro şi micro să meargă rău. Macro înseamnă de fapt agregarea, adunarea fenomenelor de la nivel micro”, susţine consilierul premierului, care spune că nu numai agricultura merge bine.

Socol a făcut referire la estimările de creştere economică de 2,4%, revizuite pozitiv de analiştii de la The Economist.

“Indicele de încredere macroeconomică este la maximul ultimelor 16 luni. Numărul de companii este în creştere. România a avut în iulie 2013 cea mai mare creştere a lucrărilor de construcţii din UE. România are cea mai mare creştere a producţiei auto din Europa şi pe locul trei la nivel mondial. A depăşit Italia, Belgia şi se apropie de Polonia. România este pe primul loc în UE la producţia de floarea-soarelui şi are producţie record pentru ultimii 8 ani la grâu şi secară. În primele 7 luni din 2013, România pe locul doi in UE la creşterea producţiei industriale”, a enumerat Socol câteva dintre “realizările” economiei româneşti.

Pe de altă parte, consilierul premierului Ponta susţiune că este bine că România înregistrează un excedent de cont curent.

"S-au redus din importurile inutile şi au crescut exporturile cu valoare adaugată ridicată. De asemenea cresc exporturile cu intensitate tehnologica medie şi ridicată. România dovedeşte că are competitivitate”, explică el, completând că în luna iulie a acestui an s-a înregistrat un nivel record atins de exporturile României, de 4,5 miliarde euro.

Cele două soluţii “la îndemână”: absorbţia fondurilor europene şi reformele structurale

Dumitru spune că sunt puţine soluţii pe care statul le-ar avea la îndemână în prezent pentru a contribui la creştere economică.

În opinia lui, pentru o creştere economică mai înaltă este nevoie de o mai bună absorbţie a fondurilor europene. „Este deja o butadă. Dar nu putem vorbi de o creştere economică fără absorbţia de fonduri europene”, arată Dumitru, care remarcă faptul că în prezent capitaluri private „nu prea mai vin”. „Uitaţi-vă la investiţiile străine directe, avem o performanţă foarte slabă”, remarcă el.

Absorbţia fondurilor europene are impact mai rapid asupra creşterii economice, este de părere Ionuţ Dumitru.

Rata de absorbţie a fondurilor europene reprezinta 21,35% din fondurile alocate pentru perioada 2007-2013. Valoarea declaraţiilor de cheltuieli transmise de România Comisiei Europene era de 4,1 miliarde de euro pe 16 august, ceea ce reprezintă o absorbţie curentă de 21,35% din alocarea UE, potrivit datelor primite de gândul de la consilierul Cristian Socol. În plus, România a obţinut un an suplimentar pentru utilizarea fondurilor alocate de UE, cu perspectiva de a folosi încă 2,2 miliarde euro pentru România.

În afară de o creştere a absorbţiei fondurilor europene, Ionuţ Dumitru avertizează că, pentru o creştere economică, este nevoie de reforme structurale, ale căror efecte se văd pe termen mediu şi lung.

În opinia preşedintelui Consiliului Fiscal, fără o creştere a absorbţiei fondurilor europene şi fără reforme structurale, creşterea economică nu poate fi prea mare pe următorii ani.

Foto Consiliul Fiscal/ raportul pe 2012

Colectăm numai jumătate din ceea ce ar trebui să colectăm la TVA. "România arată ca o ţară care nu e guvernată"

Evaziunea fiscală a urcat în anii de criză cu 40%, de la 57,7 miliarde  lei în 2008 la 81 miliarde lei în 2012  -circa 20 miliarde euro -, respectiv la 14% din PIB. În cazul TVA, evaziunea a făcut un salt de 10 miliarde lei în această perioadă, apropiindu-se anul trecut de 50 miliarde lei, adică peste 60% din total, potrivit Consiliului Fiscal, citat de Ziarul Financiar.

„Colectăm numai jumătate din ceea ce ar trebui să colectăm la TVA. România arată ca o ţară care nu e guvernată. Este o cifră catastrofală, este tragic să colectezi numai jumătate din TVA. Ca şi cauze, discutăm în primul rând de corupţie - organisme ale statului care au atribuţii de colectare a taxelor sau din domeniul controlului evaziunii care au nivel ridicat de corupţie“, a declarat recent Dumitru la emisiunea ZF Live.

Un studiu publicat de un consorţiu pentru Comisia Europeană arată că România pierde venituri din TVA în jur de 8% din PIB, Bulgaria pierde doar 1,6% din PIB, Germania pierde 1%.

Conform calculelor Consiliului Fiscal pe baza datelor INS, evaziunea fiscală are o dimensiune foarte ridicată în România, reprezentând 13,8% din PIB în anul 2012. Dacă România ar colecta impozitele şi taxele pe care le are la maximum, ar avea venituri bugetare ca procent din PIB peste media europeană.

Aproximativ 60% din evaziunea fiscală este generată la TVA, în timp ce contribuţiile sociale contribuie cu circa 24% la evaziunea fiscală totală, în principal prin intermediul fenomenului de „muncă la negru” (salariaţi în economia subterană). O reformă  profundă a administrării taxelor şi impozitelor în România ţintită în direcţia creşterii gradului de colectare a taxelor este absolut necesară.

Foto Consiliul Fiscal/ Raportul pe 2012

Cum „ne bate” Bulgaria la rata de colectare a veniturilor la buget

În România evaziunea fiscală este foarte mare, fiind legată în primul rând de corupţie şi de sistemul de administrare fiscală neperformant, în opinia preşedintelui Consiliului Fiscal.

El a dat exemplul Bulgariei, care are o rată de necolectare de venituri bugetare de 10%, în timp ce România are o rată de necolectare de 50%.

Astfel că bulgarii colectează mult mai mult TVA decât noi. „Bulgarii, cu o cotă de TVA de 20%, colectează TVA reprezentând peste 9% din PIB, noi, cu o cotă de TVA de 24%, colectăm sub 8% din PIB. Diferenţa între noi este enormă”, remarcă preşedintele Consiliului Fiscal.

Explicaţia constă, în opinia lui Dumitru, în reforma profundă a sistemului de administrare fiscală, realizată în Bulgaria în urmă cu mai bine de zece ani.

„Bulgaria a avut un program cu Banca Mondială care a reformat total sistemul. A redus birocraţia legată de colectarea taxelor. A făcut sistemul de colectare a taxelor mut mai prietenos cu contribuabilul. În România, numărul de plăţi pe care trebuie să le facă un contribuabil este foarte mare. Este descurajant”, crede Dumitru.

Silviu-Marius Şeitan: Firmele, stimulate să devină un partener al statului

Silviu-Marius Şeitan, membru al Consiliului Fiscal şi fost consilier în cadrul MInisterului Finanţelor Publice, este de părere că politicile fiscale trebuie făcute astfel încât firmele să nu fie presate la maxim pentru a produce venituri pentru bugetul de stat, ci să fie stimulate să producă pentru profit, să devină un partener al statului. „Pe profiturile din microeconomie se bazează veniturile fiscale”, spune Şeitan.

Intrebat cum pot deveni firmele un partener al statului şi dacă oferirea unor facilităţi din partea statului este indicată, Şeitan a fost categoric: “parteneriatul nu se face pe cadouri”.

“Firmele trebuie lăsate să se dezvolte în formă monitorizată, astfel încât ele să nu facă lucruri riscante, să spunem. Este nevoie să fie sprijinte legislativ şi administrativ de către stat”, explică Şeitan.

Energia şi agricultura, pilonii economiei

Şeitan crede că unul dintre motoarele creştereii economice în România este domeniul energetic, România fiind, in opinia sa, un lider în regiune în acest domeniu.

„Trebuie avuţi în vedere trei piloni de dezvoltare: energetic, agricol şi sănătate. Este nevoie de stimularea creşterii economice. Trebuie întărită disciplina fiscală pe baza rigurozităţii controalelor. Cunosc zone unde se fac venituri care nu intră în sfera controalelor”, este de părere Şeitan.

“Există activităţi în mediul rural unde fluxurile financiare sunt scăpate de sub control. De exemplu, la lucrările agricole unde se folosesc utilaje agricole, unde există o mare lejeritate a declaraţiilor. Asta e doar un exemplu”, spune Şeitan.

Despre tăierile de la investiţii. Şeitan: "Poate că nu există altă măsură"

Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, spune că totdeauna, când a fost nevoie de ajustarea bugetului, s-a tăiat de la investiţii. „E adevărat că în ultima perioadă reducerile la investiţii sunt foarte mari”, crede el.

În schimb, Marius Şeitan crede că tăierile de la investiţii nu reprezintă neapărat o măsură greşită, ci o măsură necesară în situaţia în care ne aflăm în prezent.

„Poate că nu există altă măsură. A ne lansa în investiţii prin măsuri de atragere de fonduri este hazardant, pentru că înseamnă să ne împrumutăm, şi nu ştim ce se va întâmpla cu condiţiile pe parcursul perioadei de împrumut”, consideră Şeitan, completând că este necesară prioritizarea domeniilor în care trebuie făcute investiţiilor publice.

Socol: Guvernul a renunţat la risipă din investiţiile publice. „Erau  45.000 de proiecte din investiţii publice deschise”

Consilierul premierului Ponta, Cristian Socol, susţine că Guvernul a decis „să renunţe la risipa din investiţiile publice”, arătând că până acum un an erau 45.000 de proiecte din investitii publice deschise.

„Am spus nu parcurilor de bătrani în sate de bătrâni, patinoarelor în panta, telegondolelor fara clienti, parcurilor in paduri s.a. Vorbim de tăieri la investiţiile cu efecte de multiplicare zero sau negative. La noi, in ultimii 7 ani, la un leu investiţie publică s-au întors la buget în medie 0,5 lei ceea ce înseamnă risipa”, a precizat Socol.

De exemplu, arată şi Consiliul Fiscal, în perioada 2009-2011, România a fost în anul 2011 (şi nu numai) lider în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte relaţia negativă dintre ponderea cheltuielilor de capital în PIB şi calitatea infrastructurii.

Prin urmare, o reducere a cheltuielilor de capital poate fi asociată unei reduceri a risipei prin prioritizarea acestor cheltuieli. Alocam bani, multianual, predictibil doar pentrru investitii prioritizate.

Ce este Direcţia de evaluare şi monitorizare a investiţiilor publice

Socol a precizat că săptămâna trecută a fost adoptat în Guvern un program de prioritizare a investiţiilor, realizat împreună cu Banca Mondială. A fost creată Direcţia de evaluare şi monitorizare a investiţiilor publice în cadrul Ministerului de Finanţe.  Aceasta va avea ca sarcină stabilirea criteriilor de prioritizare a proiectelor de investiţii, iar proiectele selectate vor fi bugetate multianual.

“Se va implementa o bază de date cu proiectele de investiţii prioritizate atât la nivel central, cât şi local, iar lista cu proiectele incluse va fi publicată pe website, alături de alocările bugetare aferente pe 3 ani consecutivi. Nici un proiect de investiţii nu va mai fi aprobat fără avizul direcţiei”, dă asigurări consilierul premierului Ponta, adăugând că există intenţia de a transfera finanţarea proiectelor eligibile din surse interne către finanţarea din fonduri europene, minimizând astfel cheltuielile suportate în viitor de la bugetul de stat.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, duminică, la ProTV, în emisiunea "După 20 de ani", că în acest moment economia României "gâfâie", el arătând că Guvernul Ponta, deşi nu a făcut excese, pregăteşte eşecul anilor viitori, pentru că taie mereu fonduri de la investiţii.

"Economia gâfâie din punct de vedere al funcţionării societăţilor. Macroeconomic suntem stabilizaţi, Guvernul Ponta nu a făcut excese, în schimb face ceea ce nu trebuie făcut, adică pregăteşte eşecul anilor viitori, tăind de la investiţii mereu", a spus Băsescu.

El a precizat că pe primele opt luni România are o nerealizare de venituri de 5,3 miliarde, cu perspectiva de a mai adăuga pe luna septembrie încă 1,3-1,5 miliarde, ceea ce însemană aproape 7 miliarde de lei.

"Tot timpul s-a tăiat de la investiţii. Mă uitam unde-s lucrurile mai grave - nu că ai tăiat neapărat de la investiţii în total 2,5 miliarde până acum. Dar mă uitam la situaţia plăţilor. Spre exemplu pe bani externi la fonduri europene finanţarea autohtonă e cu 12% mai mică decât în 2012, la credite de la BEI, BERD, unde trebuie să pui o contribuţie, finaţarea din buget e cu 46% mai mică decât în 2012, iar la cheltuieli de capital direct cu 10% mai mică", a spus Băsescu.

Şeful statului a arătat că cifrele pe care le-a expus denotă reducerea capacităţii economiei româneşti de a se relansa pentru şi ceea ce făcea Guvernul până acum nu se mai face din punct de vedere al investiţiilor.

"Nu este de făcut decât un singur lucru: revenirea la un nivel de investiţii acceptabil pentru că pe această gestionare înseamnă proastă guvernare, repet proastă guvernare. În anul de tristă amintire în care am tăiat salariile bugetarilor şi am introdus măsuri dure investiţiile nu au fost atinse ca singură soluţie să menţii locuri de muncă", a conchis Băsescu.

 

Citește și: