Loredana VOICULESCU
10570 vizualizări 14 oct 2015

Proiectul va tăia din elanul celor 194 de firme de colectare de debite din România care vor putea obţine de la datornici maximum dublul sumei pentru care au cumpărat creanţele, fără să depăşească valoarea debitului principal. Acum s-a ajuns la lucruri de neimaginat. Un avocat spune că o bancă a vândut către recuperatori creanţe de 33.000.000 de euro, pentru suma de 1.500.000 euro, considerat de bancă drept un "preţ corect".

În timp ce Guvernul nu susţine proiectul, pentru că afectează patrimoniul privat, reprezentanţi ai Asociaţiei de Management a Creanţelor Comerciale (AMMC), care reuneşte 15 firme, susţin că legea ar duce la majorarea creanţelor nevândute, ceea ce va genera o scumpire a creditelor, în urma cărora vor avea de suferit clienţii buni platnici. În executare silită sunt aproximativ 3 milioane de români şi există circa 700.000 de dosare de cesiune de creanţă.

În cazul în care proiectul trecut de Senat va deveni lege va însemna capătul de drum pentru mulţi dintre recuperatorii de creanţe, este de părere avocatul Adrian Cuculis. În prezent recuperatorii de creanţe, ale căror afaceri au înflorit în ultimii ani, au ajuns să facă profituri de 300-500%.

“Proiectul de lege va reglementa raportul între recuperatori şi bănci, iar băncile nu se vor mai arunca să vândă creanţele pe nimic, fiindcă nici recuperatorii nu vor mai putea da orice sumă pe creanţe. Vor fi condiţionaţi de această lege să nu poată să ia mai mult de 100% faţă de cât a plătit pe creanţa de la bancă”, a declarat pentru gândul avocatul Adrian Cuculis.

“Creanţele se vând cu până la cel mult 4,5% din suma pe care banca o are împotriva debitorului, aşa că atunci când negociaţi cu recuperatorii de creanţe, puteţi cunoaşte poziţia de la care ei pleacă. Băncile, prin crearea de provizioane, pe care mai departe le deduc fiscal tot de la statul român, nu ies în pierdere cu niciun leu”, a spus el Cuculis. Avocatul a publicat pe Facebook un document care arată că una dintre bănci vinde creanţe de 33.000.000 de euro pentru 1.500.000 euro, considerat un “preţ corect”.

Potrivit lui Cuculis activitatea de recuperare de creanţe nu este reglementată de vreo normă şi că singurii pentru care există prevederi legale pentru a face recuperare de creanţe sunt de fapt executorii judecătoreşti.

"Ce aţi făcut luna asta cu banii, de nu aţi plătit rata?"

Pe de altă parte avocatul mai spune că deşi se vorbeşte de un „cod de conduită” făcut de asociaţia recuperatorilor - Asociaţia de Management a Creanţelor Comerciale -, care cuprinde 15 din totalul celor 194 de firme, efectul lui este "asemănător cu cel al unui pistol cu apă". „Nerespectarea codului de conduită nu atrage nici o sancţiune, nu e vorba de o lege sau de o directivă”, a spus avocatul.

“O clientă de-a mea a primit un telefon la 10 seara şi i s-a sugerat că cel mai bine să îşi vândă un organ pentru a-şi putea închide problema cu creditul. <Şi până la urmă un rinichi nu ar fi mare lucru, se poate trăi cu unul singur>”, i s-ar fi sugerat restanţierei de la celălalt capăt al firului, spune el.

A fost un caz izolat, spune avocatul, dar o practică uzuală este ca recuperatorii să îl sune de exemplu pe domnul X-ulescu, care lucrează în MapN şi să întrebe "Ce aţi făcut luna asta cu banii, de nu aţi plătit rata? Ia spuneţi, cum aţi cheltuit salariul?" . Sau "vinde ce ai prin casă", precum şi ameninţări de genul " venim cu poliţia şi îţi spargem uşa".  "Nu au cum să facă lucrul acesta. Singurul care este autorizat este executorul judecătoresc”, a subliniat avocatul.

Restanţierii care se simt hărţuiţi se pot apăra prin înregistrarea mesajelor pe care le consideră defăimătoare, mesaje care intră în contradicţie cu respectarea demnităţii umane. “În cele din urmă pot formula plângere penală, mai ales dacă telefoanele pe care le primesc sunt de natură să inducă o stare de temere”, a mai explicat avocatul.

Cât de mare este afacerea cu restanţierii

În ultimii ani numărul de firme de recuperare s-a dublat, iar afacerile lor au urcat de la 121,9 milioane de lei în 2010, la 194 milioane de lei în 2014, potrivit unei analize keysfin.ro

Pe lângă bănci comerciale, şi companii de leasing, şi companii din telecom au încercat să îşi facă curăţenie în bilanţuri şi îşi vând portofoliile de credite neperformante către firmele de recuperare.

Unele dintre firmele de colectare a debitelor au ajuns să aibă sute de salariaţi.

Între cele mai mari firme de recuperări de creanţe se numără EOS KSI România, cu 590 de salariaţi şi afaceri de 61,1 milioane de lei în 2014, urmată de Asset Portfolio Servicing Romania, Top Factoring, VS Comunication, potrivit analizei citate.

Iancu Guda, services director în cadrul Coface Romania, crede că impactul proiectului care a trecut de Senat va fi resimţit în piata de colectare din România. Guda a ţinut să precizeze că iniţiativa legislativă de reglementare a creanţelor cesionate nu va avea un impact asupra Coface România, deoarece compania nu este un jucător în acest domeniu, iar cesionarea creanţelor nu face parte nici din strategia Grupului Coface la nivel mondial. Coface România este membru al Asociaţiei de Management a Creanţelor Comericale, potrivit site-ului asociaţiei.

"Luând în considerare că preţul portofoliilor supuse vânzării variază între 10% şi 20%, deşi pot fi excepţii din punctul de vedere al calităţii portofoliului, <legea la dublu> va plafona sumele din partea cumpărătorilor, iar portofoliile se vor putea recupera maximum 40%. Primul impact generat de iniţiativa legislativă se refera la debitori, cărora li se va şterge datoria cel puţin la jumătate", a explicat pentru gândul Iancu Guda.

În România, aproximativ 30% din populaţie este reprezentată de persoane care au întârzieri la plată, iar rata creditelor neperformante este de 15-16%. Dacă cei 30% debitori vor face parte din portofoliile cesionate, rezultă că restul de 70% -  debitori buni platnici - îşi vor pune problema de a nu mai plăti. Un alt impact, în opinia lui Guda, ţine de firmele de investiţii care cumpără astfel de portofolii şi care nu vor mai dori să continue acest proces, din cauza costului cumulat al capitalului, la care se adaugă cheltuielile în faza amiabilă şi în instanţă. "Astfel, vor fi din ce în ce mai puţine fonduri de investiţii în segmentul cesionarii creanţelor", spune Guda.

"În opinia Coface, cele două efecte ale initiaţivei duc în final către un paradox ciclic: practic, vor fi din ce în ce mai multe creanţe sau restanţe în piaţă, deoarece oamenii nu vor mai dori să plătească, pentru că ei vor dori ca portofoliile din care fac parte să fie cesionate, dar nici acest lucru nu se va întâmpla, avand în vedere lipsa investiţiilor. Astfel, creşterea creanţelor nevândute va duce la o scumpire a creditelor, în urma cărora vor avea de suferit clienţii buni platnici", arată el.

În România în luna august exista un număr record de datornici la bănci la nivelul ultimilor doi ani. Circa 720.000 de persoane fizice aveau datorii mai mari de 30 de zile.

Iniţiator lege: „Până acum aveau câştiguri de 2.000%. Acum un câştig de 100% este perfect”

Senatul a adoptat un proiect prin care limitează suma pe care o pot obţine recuperatorii de creanţe. Creanţele cesionate pot fi valorificate până la un prag maxim reprezentând dublul sumei din valoarea de cesiune a creanţei, prevăzută în contract, dar fără a depăşi valoarea debitului principal restant. De asemenea, recuperarea creanţei se poate face şi în rate, în urma negocierii dintre debitor şi creditorul cedent, respectiv cesionarul, potrivit proiectului de lege adoptat de Senat.

"Susţinerea acestei iniţiative înseamnă reducerea, în principal, a vulnerabiliţii economice şi sociale a românilor datornici la firmele de recuperări creanţe. Să cumperi o creanţă bancară cu 4-5% din valoarea acesteia şi după aceea, practic, să-i hărţuieşti pe debitori direct sau prin intermediul autorităţilor statului este un şantaj împotriva milioanelor de români datornici", a spus senatorul liberal Steliana Miron, care se află printre iniţiatorii proiectului de lege.

“Proiectul a trecut de plenul Senatului şi sunt foarte fericită. S-a impus un prag maxim, în sensul că firmele de cesiuni de creanţe, dacă cumpără cu 2 lei o creanţă de la bancă, pot câştiga doar 4 lei. Până acum aveau câştiguri de 2.000%. Acum un câştig de 100% este perfect”, a declarat pentru gândul  Steliana Miron.

Guvernul a anunţat că nu susţine proiectul de lege pentru că afectează patrimoniul privat, a spus în plen secretarul de stat Liviu Stancu.

"Guvernul nu susţine prezenta iniţiativă din următoarele raţiuni: dreptul de creanţă şi drepturile litigioase, care şi ele fac obiectul acestei iniţiative, sunt bunuri patrimoniale, sunt drepturi patrimoniale care aparţin unui patrimoniu privat. În momentul în care se limitează posibilitatea de dispoziţie în legătură cu aceste bunuri se afectează în mod logic patrimoniul privat", a spus Stancu, citat de Mediafax.

“Impunerea unei limite maxime a sumelor recuperate contravine principiilor economice ale pieţei libere, afectând procesul de negociere, dar şi capacitatea de administrare eficientă a portofoliilor companiilor de recuperare a creanţelor”, se arată în avizul negativ transmis de Guvern la Senat.

În executare silită sunt aproape 3 milioane de români şi există circa 700.000 de dosare de cesiuni de creanţă.

“Guvernul normal că a fost împotrivă, la fel şi băncile şi recuperatorii. Dar este o iniţiativă de aproape un an şi mulţumesc celor care m-au ajutat”, a declarat Miron.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 84 de voturi "pentru", două voturi "împotrivă" şi 11 abţineri.

Senatul a fost prima cameră sesizată, iar Camera Deputaţilor este for legislativ decizional.

Citește și: