Nicolae Oprea
681 vizualizări 22 aug 2019

„Introducerea unei taxe de poluare în Bucureşti ar putea reduce rapid poluarea aerului, putând determina Curtea Europeana de Justiţie să nu sancţioneze România pentru faptul că autorităţile din Bucureşti nu iau masuri de protejare a locuitorilor împotriva poluării aerului. Într-o situaţie similară s-au aflat autorităţile din Madrid care, pentru a evita procedura de infringement, au trebuit sa aplice măsuri pentru a reduce în cel mai scurt timp poluarea aerului. Astfel, au fost instituite restricţii de circulaţie în zona centrală a oraşului pentru autovehiculele care emit noxe”, se arată în punctul de vedere al celor patru organizaţii.

Potrivit acestora, în urma proiectului de la Madrid, beneficiile au fost imediate, constatându-se o îmbunatatire semnificativă a calităţii aerului. Astfel, poluarea a scăzut imediat cu 44% în zona restricţionată iar, la nivelul oraşului, 14 dintre cele 24 de staţii de monitorizarii calităţii aerului au măsurat cele mai mici niveluri de poluare din ultimii 10 ani.

„La fel ca în Bucureşti, la Madrid a existat o opoziţie puternică împotriva acestor măsuri, noul primar ales încercând să anuleze măsurile instituite de vechiul primar, însă măsura de anulare a fost suspendată la Tribunal, judecătorul considerând că dreptul cetăţenilor la un mediu sănătos este mai important decat dreptul lor de a utiliza maşina în zona restricţionată.

De altfel, dacă înainte de aplicare a măsurilor mulţi dintre cetăţeni nu susţineau acest proiect, rezultatele imediate obţinute după implementarea măsurii au făcut ca acesta să fie apărat de comunitate în faţa noului primar care a încercat să oprească proiectul”, se arată în comunicat.

Cele patru organizaţii spun că sprijină introducerea unie taxe de poluare în Bucureşti, însă transmit că proiectul PMB are mai multe puncte slabe.

„Organizatiile OPTAR, ActiveWatch, CeRe şi Greenpeace sprijină propunerea introducerii unei taxe de poluare în Bucureşti, considerând că este o măsură care va duce la îmbunătăţirea semnificativă a calităţii aerului din Bucureşti. Totuşi, pentru ca o astfel de masură să aibă succes, este important să subliniem punctele slabe ale proiectului: comunicarea, discriminarea, lucrul de mântuială şi incoerenţa în aplicarea măsurilor stabilite de experţi”, se arată în comunicatul comunul al celor patru organizaţii.

Potrivit acestora, cea mai gravă greşeală a proiectului este legată de comunicare.

„Astfel, chiar dacă problemele generate de poluare sunt cunoscute de ani de zile, acestea nu au fost comunicate constant publicului pentru că acesta sa le conştientizeze. Din contră, Primăria Capitalei a refuzat dialogul cu cetăţenii pe acest subiect şi chiar a transmis informaţii false încercand sa ascundă problemele generate de poluare.

Acest lucru s-a întamplat ultima oară în aprilie 2019 când grupul de iniţiativă “Dreptul la AER” a invitat la dialog Primăria Capitalei, solicitând aplicarea de măsuri care să garanteze cetăţenilor dreptul constituţional la un mediu sănătos.

Totuşi, Primăria Capitalei a refuzat dialogul şi chiar a afirmat că în urma aplicării măsurilor din Planul Integrat de Calitate a Aerului (PICA) “a rezultat o îmbunătăţire a calităţii aerului la nivelul municipiului Bucureşti şi incadrarea/menţinerea concentraţiei poluanţilor atmosferici în valorile limită/ţintă prevazute de legislaţia naţională şi conformarea cu cerinţele europene.”, se arată în comunicat.

Cele 4 organizaţii consideră, astfel, că o campanie de comunicare a efectelor poluării aerului ar fi benefică pentru creşterea nivelului de acceptare din partea publicului.

„Un simplu haştag, #oxigenpentruBucureşti, şi o campanie de PR nu pot înlocui ani de zile în care autorităţile publice au preferat să ignore complet din comunicarea publică una dintre cele mai mari probleme ale Capitalei. Demersul de comunicare trebuie să fie unul bazat pe argumente şi constant, astfel încât locuitorii oraşului să înţeleagă şi să susţină un astfel de demers”, spun reprezentanţii organizaţiilor citate.

Acestea mai spun că proiectul ar conţine şi elemente de discriminare.

„În forma actuală, principiul “poluatorul plăteşte” a fost transformat în “poluatorul din Bucureşti sau Ilfov plăteşte mai puţin sau deloc”. Astfel, conform actualei propuneri de proiect, pentru aceeaşi norma de poluare, autovehiculele înmatriculate în Bucureşti sau Ilfov ar trebui să plătească mai puţin (sau deloc) faţă de restul autovehiculelor. Această diferenţiere în funcţie de zonade înmatriculare lasă senzaţia că Primarul General încearcă să nu-i deranjeze pe votanţii săi din Bucureşti şi pe cei ai soţului (primar in Voluntari), omiţând scopul proiectului (scăderea nivelului de poluare a aerului)”, se arată în pecizarea organizaţiilor, care consider că poluatorul trebuie să plătească aceeaşi taxă, indiferent de locul unde a înmatriculat autovehiculul, astfel încat să fie eliminată orice forma de discriminare.

OPTAR, ActiveWatch, CeRe şi Greenpeace consideră că proiectul ar avea şi alte probleme, precum faptul că maşinile electrice ar fi încadrate în aceeaşi clasă cu Euro 4, 5 şi 6.

„Considerăm că tocmai această superficialitate în întocmirea proiectului de hotărâre lasă nelămurite multe probleme, sesizate deja de cetăţeni pe pagina de dezbateri:

- de ce sunt încadrate maşinile electrice în aceeaşi clasă cu cele Euro 4, 5 şi 6?

- de ce în Bucureşti nu se taxează ocuparea spaţiului public de către maşini?

- de ce există (atât de multe) excepţii şi cum este justificată fiecare dintre ele?

- de ce maşini din aceeaşi clasă de poluare plătesc diferit în funcţie de numărul de înmatriculare?

- de ce nu există taxe şi pentru autovehiculele de peste 5 tone?

- de ce nu există diferenţieri între maşinile diesel şi cele pe benzină?

- ce se iîntamplă cu maşinile riveranilor?

- care sunt măsurile luate împotriva celor care şi-au scos filtrul de particule?”, se arată în precizarea celor 4 semnatari.

Precizările organizaţiilor vin după ce primarul general al Gabriela Firea a anunţat, săptămâna trecută, un proiect prin care, de la 1 ianuarie 2020, maşinile care nu sunt înmatriculate în Bucureşti sau Ilfov vor putea intra în Capitală doar după plata unei viniete. Maşinile sub Euro 3, indiferent unde sunt înmatriculate, nu vor avea acces în centrul Capitalei.

"Astăzi (miercuri, n.r.) vă voi prezenta un proiect pe care îl lansăm în dezbatere publică, în consultare publică, de astăzi va fi publicat şi pe site-ul Primăriei Generale, dar mi s-a părut normal ca primarul general să explice ideile principale ale acestui proiect, care vizează reducerea poluării. Aşa cum ştiţi, ne aflăm pe un loc neonorant în ceea ce priveşte poluarea, la nivelul ţărilor Uniunii Europene suntem pe locul 6, este un fapt îngrijorător", a declarat Gabriela Firea.

"Autoturismele care nu sunt înmatriculate în Bucureşti şi zona metropolitană, adică judeţul Ilfov, la momentul pătrunderii în Capitală, vor trebui să facă dovada că şi-au achiziţionat o vinietă pe Bucureşti, Oxigen B unde B vine de la Bucureşti, care va costa pentru o zi 10 lei, pentru un an 19 milioane. Celelalte intervale vor fi prezentate de către directorii de specialitate. Mă refer la maşini înmatriculate în celelalte judeţe şi în alte ţări, inclusiv Bulgaria", a mai spus Gabriela Firea.

Amenzile pentru cei care vor circula fără vinietă în Bucureşti, în zonele restricţionate vor fi cuprinse între 1.500 şi 2.000 de lei. Primarul general mai spune că sumele din viniete vor fi folosite pentru proiecte de protecţie a mediului.

Proiectul se află în prezent în dezbatere publică.

Citește și: