Alexandra PELE
29704 vizualizări 5 apr 2014

Arestarea preventivă a lui Adrian Duicu, şeful CJ Mehedinţi, a zguduit partidul care conduce România. Liderii PSD s-au întâlnit sâmbătă dimineaţa la Braşov pentru a pregăti campania electorală, dar şi cu scopul de a găsi soluţii pentru rezolvarea crizei interne a partidului. Şapte baroni locali ai PSD, şefi de Consilii Judeţene, sunt în vizorul procurorilor DNA pentru fapte de corupţie.

Vorbind despre asta, Liviu Dragnea se întreba public, vineri, „câţi mai rămân în picioare până la sfârşitul anului”. Până atunci însă, Dragnea a pus la punct, alături de liderii PSD din teritoriu, planul de bătaie pentru alegerile prezidenţiale: Victor Ponta, la Cotroceni. Odată cu îndeplinirea acestui obiectiv, liderii PSD speră că se vor rezolva şi nemulţumirile baronilor locali, legate în special de dosarele DNA, dar şi de regimul incompatibilităţilor şi a conflictului de interese din România, mulţi dintre ei având probleme cu ANI.

Alături de Adrian Duicu (Mehedinţi), pe lista preşedinţilor de CJ cercetaţi de procurorii anticorupţie se mai află Nicuşor Constantinescu (Constanţa), Mircea Cosma (Prahova), Constantin Nicolescu (Argeş), Ion Prioteasa (Dolj), Gheorghe Bunea Stancu (Brăila), Borboly Csaba (Harghita), Florin Ţurcanu (Botoşani) şi Marian Oprişan (Vrancea). În afară de Borboly Csaba (UDMR) şi Florin Ţurcanu (PNL), toţi ceilalţi lideri aparţin PSD.

La o primă vedere a cifrelor statistice, se vede cu ochiul liber discrepanţa dintre procentul mare cu care aceşti baroni locali au fost aleşi şi nivelul de trai al alegătorilor. Datele statistice arată că mulţi dintre cetăţenii care i-au votat pe baronii urmăriţi penal au salarii mici, rata şomajului este ridicată, productivitatea muncii este redusă, iar numărul de asistaţi social rămâne mare. În rândul judeţelor cu preşedinţi de consiliu cu probleme în Justiţie, cel mai bine o duc locuitorii din Argeş şi din Constanţa, unde nivelul de trai este ceva mai ridicat. gândul vă prezintă o situaţie a principalilor indicatori economici din cele nouă judeţe.

Cazul Adrian Duicu

Adrian Duicu, preşedintele CJ Mehedinţi, a fost ales de 45,2% dintre cetăţenii care au fost la vot în 2012. La finele săptmânii, el a fost arestat preventiv, fiind acuzat de procurorii DNA că ar fi format o reţea complexă de corupţie în care era implicat şi şeful poliţiei din judeţ, Constantin Ponea. Din această reţea ar face parte alte zece persoane, printre care un procuror, un judecător şi un şef al televiziunii locale controlate de Duicu. Potrivit DNA, Adrian Duicu se lăuda cu influenţă chiar şi în Guvernul Ponta, promiţând diferite funcţii pentru cei apropiaţi lui. Mai mult, cercetările procurorilor anticorupţie au relevat că Duicu i-ar fi obligat pe primarii din judeţ să-i finanţeze cele două televiziuni pe care le controlează, din bani de la bugetele locale.

Din declaraţia sa de avere reiese că, oficial, familia Duicu a trăit în 2013 doar din alocaţia copiilor şi o parte din salariul soţiei, reprezentând venituri de sub 41.000 de lei. Cu toate acestea, şeful CJ Mehedinţi este unul dintre cei mai importanţi sponsori ai PSD, donând anul trecut suma de 36.000 de lei partidului.

La fel de generos s-a dovedit şi guvernul cu judeţul Mehedinţi. În 2011, judeţul Mehedinţi a primit de la buget mai mult decât vărsa în vistieria statului. Astfel, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice (MFP), pentru fiecare 100 de euro încasaţi din taxe şi impozite din Mehedinţi şi vărsaţi la bugetul statului, în judeţ se întorceau 114,6 euro. În total, judeţul a contribuit cu 57,2 milioane de euro la bugetul de stat şi a primit înapoi 65,5 milioane de euro.

În 2012, statul a cheltuit 120,2 milioane de lei, circa 26,9 milioane de euro, pentru plata beneficiilor sociale ale persoanelor eligibile din Mehedinţi. Suma include asistenţa acodată celor circa 11.800 de persoane cu handicap înregistrate în medie, în fiecare lună, în Mehedinţi.

Totodată, în 2013, lunar, în jur de 6.300 de persoane au primit ajutoare sociale care au cumulat anul trecut 15,1 milioane de lei (3,4 milioane de euro).

În judeţul Mehedinţi, 10 salariaţi susţin 13 pensionari, numărul angajaţilor fiind cu 27 de procente mai redus decât al beneficiarilor de asigurări sociale de stat.

Rata şomajul din judeţ este una dintre cele mai ridicate din România, ajungând la 9,2% în mai anul trecut, cel mai ridicat nivel în rândul celor nouă judeţe analizate, reiese din datele Statisticii. Astfel, în jur de 10.700 de persoane au dificultăţi, cel puţin oficial, în a-şi găsi un loc de muncă, în condiţiile în care salariul mediu net plătit de angajatorii din judeţ este de 1.447 lei, cu 10% mai scăzut decât media de la nivel naţional.

Totodată, productivitatea muncii are de suferit. Anul trecut, indicatorul PIB pe cap de locuitor a fost de numai 3.938 de euro, al doilea cel mai scăzut din rândul judeţelor analizate.

Premierul Ponta s-a arătat înţelegător faţă de situaţia în care se află o parte dintre baronii locali ai PSD. El a declarat recent că ei sunt "cei mai votaţi", ceea ce îi face "ţintă pentru procurori".

Aleşi de popor, săltaţi de DNA: Cu ce procente au câştigat baronii locali alegerile

Baronii locali vizaţi de acuzaţiile de corupţie au fost aleşi sau chiar realeşi în funcţii publice cu un număr ridicat de voturi, de la 46%, la 80% din totalul celor care s-au prezentat la urne.

Mircea Cosma se află la al treilea mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova. El a obţinut 50,2% din voturi la ultimele alegeri. Cosma este urmărit penal, începând din februarie, pentru luare de mită şi abuz în serviciu.

Nicuşor Constantinescu, preşedinte CJ Constanţa este tot la al treilea mandat. El a fost ales cu 80% din voturi şi este urmărit penal în trei dosare. În ianuarie, procurorii anticorupţie l-au acuzat de abuz în serviciu, pentru că ar fi efectuat plăţi ilegale în valoare de 5 milioane de euro către Regia Autonomă Drumuri şi Poduri Constanţa.

Constantin Nicolescu, preşedinte CJ Argeş, este la al treilea mandat şi are cel puţin tot atâtea dosare penale la DNA. Cele mai recente acuzaţii ale DNA sunt că şeful judeţului Argeş şi-ar fi folosit influenţa pentru a ajuta un magistrat să ocupe o funcţie de conducere într-o instanţă. La alegerile din 2012, el a obţinut 59,5% din voturi.

Ion Prioteasa, preşedinte CF Dolj, este urmărit penal de anul trecut pentru atribuirea ilegală a unor fonduri europene. Prioteasa se află la al doilea mandat, fiind votat de 59,2% dintre doljenii prezenţi la vot.

Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele CJ Brăila a fost trimis în judecată în 2012, an în care a fost ales cu 46,4% din voturi în fruntea Consiliului, fiind acuzat de procurorii anticorupţie că în campania pentru alegerile prezidenţiale din 2009 şi-ar fi folosit influenţa şi autoritatea pentru a obţine un milion de euro de la omul de afaceri Ioan Neculae.

Borboly Csaba, preşedintele CJ Harghita, este la al doilea mandat, fiind ales în urmă cu doi ani cu 69,9% din voturi. El a fost trimis în judecată în toamna anului trecut, fiind acuzat de abuz în serviciu şi fals intelectual.

Florin Ţurcanu, şeful CJ Botoşani, se apără în faţa instanţelor încă din 2011, când a fost trimis în judecată pentru fals intelectual şi uz de fals. El a fost ales în 2012 cu 57,2% din voturi.

Marian Oprişan, preşedintele CJ Vrancea, a fost trimis în judecată încă din 2006, fiind acuzat de procurorii DNA de abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri şi fals. Chiar şi aşa, el a fost reales în funcţie cu 69% din voturi.

Câţi cetăţeni trăiesc din ajutoare sociale

În medie, în România există în jur de 4,5 milioane de asistaţi social, respectiv persoane care se bucură de ajutoare sociale, ajutoare de încălzire, ajutoare pentru persoanele cu dizabilităţi sau alocaţii de stat pentru copii, reiese din datele Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

În 2012, statul a plătit către beneficiarii de asistenţă socială suma de 7,8 miliarde de lei, echivalentul a circa 1,75 miliarde de euro.

Judeţul Prahova (Mircea Cosma)  se află pe locul trei în clasamentul judeţelor în care s-au cheltuit cei mai mulţi bani pentru asistenţă socială, după Capitală şi judeţul Iaşi.

Astfel, în 2012, în judeţ au ajuns în jur de 318,8 milioane de lei sub formă de alocaţii, ajutoare sociale sau alte indemnizaţii. Sumele alocate pentru asistenţă socială, în cele nouă judeţe în care liderii locali au probleme cu justiţia, au fost de circa 1,7 miliarde de lei, o cincime din totalul alocărilor la nivel naţional.

Sursă: Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

În medie, alocaţiile de stat pentru copii au reprezentat 34,6% din totalul cheltuielilor cu asistenţă socială. Ponderea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului a fost de 22,1%, în timp ce ponderea beneficiilor pentru persoane cu handicap a fost de circa 25,9%, la nivel naţional.

Potrivit legii, ajutoare sociale pot fi acordate atât de la bugetul de stat, cât şi de la bugetele locale. Acestea pot fi atât financiare, cât şi în natură, alimentare sau materiale.

Adesea, presa locală a sesizat cazuri în care aceste ajutoare sociale au fost folosite strict cu scopuri electorale şi chiar acordate unor persoane care nu ar fi fost eligibile să beneficieze de ele.

Primarul Constanţei, Radu Mazăre, obişnuieşte să acorde ajutoare alimentare pentru 50.000 de nevoiaşi, de opt ori pe an, valoarea acestora fiind de circa 15 milioane de lei. Primarul de la Cluj, Emil Boc, a preluat exemplul colegului său de la malul mării şi a început să acorde, din acest an, ajutoare pentru 25.000 de familii, în cuantum de 1,3 milioane de lei.

Sursă: Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

Pentru fiecare 100 de euro trimişi la bugetul de stat, judeţul Botoşani a primit înapoi 149

Unele dintre judeţele analizate au primit de la bugetul de stat sume semnificative sub formă de cote defalcate din TVA.

În Botoşani, spre exemplu, pentru fiecare 100 de euro încasaţi de bugetul local sub formă de impozite sau alte taxe şi viraţi la bugetul de stat, de la "centru" s-au întors 149 de euro.

O situaţie similară s-a înregistrat şi în Vrancea, unde pentru fiecare 100 de euro trimişi la centru s-au primit înapoi 129 de euro.

Mai puţin avantajat din acest punct de vedere a fost judeţul Constanţa, care a contribuit în 2011 cu 1,1 miliarde de euro la bugetul de stat, însă a primit înapoi doar 170 de milioane de euro, respectiv 14,4%.

Preşedintele CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu a precizat în trecut că nu este de acord cu modul în care sunt împărţiţi banii între judeţe.

"În loc să fie hrănită vaca ce dă lapte, să îi mai dai şi ăleia să mănânce ca să o mulgi şi mâine, i se ia laptele", a declarat el pentru gândul. În opinia sa, repartizarea banilor nu este "o chestiune de echitate, de solidaritate", ci una care urmăreşte o agendă politică şi afectează astfel judeţele care ar avea potenţial să aducă mai mulţi bani la bugetul de stat.

Raportul dintre sumele pe care administraţia publică locală le-a trimis la bugetul de stat şi sumele pe care le-a primit înapoi bugetele locale în 2011

Sursă: Ministerul Finanţelor Publice (MFP)

Cum arată economia fiecărui judeţ în parte

Dintre cele nouă judeţe ai căror lideri locali au fost acuzaţi de corupţie, cel mai bine o duc, din punct de vedere economic Argeş şi Constanţa.

În Constanţa, productivitatea muncii, măsurată drept PIB pe cap de locuitor este de 7.899 de euro, în timp ce în Argeş este de 7.449 de euro. La polul opus se află Vrancea, cu 3.969 de euro pe cap de locuitor, Mehedinţi, 3.939 de euro şi Botoşani, 3.366 de euro.

În ceea ce priveşte şomajul, judeţele Dolj şi Mehedinţi se confruntă cu o rată ridicată a persoanelor fără loc de muncă, în timp ce în Botoşani şi în Constanţa, rata şomajului este de sub 5%.

La capitolul salarii, cel mai prost o duc locuitorii din Harghita, unde salariul mediu net, la nivelul lunii mai 2013, era de circa 1.107 lei, cu 31,2% sub media naţională şi cu aproape 40 de procente mai puţin decât în Argeş, judeţul cu cele mai mari salarii dintre cele analizate, respectiv 1.827, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Totodată, din datele INS mai reiese că cele mai scăzute pensii sunt plătite în Botoşani şi Vrancea, mai exact 653 de lei, respectiv 668 de lei pe lună. La polul opus se află judeţul Prahova, unde pensia medie este de 858 de lei, cu 5,4% mai mare decât media naţională, de 809 lei.

Din punct de vedere al raportului dintre salariaţi şi pensionari, cea mai nefavorabilă situaţie se înregistrează în Botoşani, unde doi salariaţi susţin trei pensionari. O situaţie mai relaxată se regăseşte în judeţul Constanţa, unde numărul salariaţilor îl întrece pe cel al pensionarilor. Mai exact, zece salariaţi plătesc pensii pentru doar şapte persoane, potrivit datelor Statisticii.

Click pe imagine pentru a mări

Sursă date: Comisia Naţională de Prognoză (CNP), Institutul Naţional de Statistică (INS)

Citește și: