Gandul.info
Loredana VOICULESCU
1587 vizualizări 17 dec 2014

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a lansat miercuri procedura de licitaţie deschisă pentru elaborarea studiului de fezabilitate pentru drumul expres Constanţa-Tulcea- Brăila.

Construcţia acestui drum expres, inclusiv a unui pod la Brăila, are o valoare estimată de 1,3 miliarde euro, potrivit datelor din varianta revizuită a raportului privind Master Planul de Transport.

Proiectul construirii unui drum expres care să lege litoralul românesc de Delta Dunării nu este unul nou. Ideea punerii în practică a unui astfel de proiect a pornit de la autorităţile judeţului Constanţa care au arătat că drumul va oferi posibilitatea locuitorilor din nord-estul ţării să ajungă mai uşor pe litoral.

CNADNR intenţionează aducerea la standardul unui drum expres a unei porţiuni din actualul DN22 care face legătura între Constanţa-Tulcea-Brăila.

"Necesitatea şi oportunitatea investiţiei rezultă din caracteristicile tehnice şi de exploatare ale drumului naţional 22, pe sectorul km 287+400- km 86+356, care nu corespund normelor tehnice în vigoare prevăzute pentru un drum naţional expres. Se va face conexiunea drumului naţional expres cu varianta de ocolire Constanţa A4 în nodul rutier de la Ovidiu şi cu podul peste Dunăre în zona Brăila Măcin. Sectorul de drum analizat este parte componentă a drumului naţional şi face legătura între Constanţa-Tulcea-Brăila" , se arată în caietul de sarcini pentru studiul de fezabilitate.

Deocamdată nu se ştie când va fi gata drumul expres, dar studiul de fezabilitate are ca termen de finalizare de 12 luni de la data atribuirii contractului.

Câştigătorul procedurii de atribuire va trebui să ofere şi asistenţă tehnică pentru pregătirea documentelor necesare obţinerii de fonduri europene pentru finanţarea proiectului.

Valoarea estimată a contractului este între 19,04 milioane de lei şi 22,5 milioane de lei, fără TVA, echivalentul a 4,3 -6,3 milioane de euro, cu TVA inclus.

Studiul de fezabilitate ar urma să fie finanţat iniţial din transferuri de la bugetul statului pentru cheltuieli de investiţii, iar ulterior CNADNR are în vedere să propună finanţarea acestuia din fonduri europene nerambursabile, în cofinanţare de la bugetul de stat.
Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 6 februarie 2015.

Master Planul General de Transport, document fără de care România nu poate obţine fonduri europene pentru acest sector, mizează pe construcţia unei reţele extinse de drumuri expres în detrimentul autostrăzilor.

Astfel, până în 2030, în România ar urma să fie construiţi 479 de kilometri noi de autostradă şi 2.403 kilometri de drumuri expres, potrivit unei sinteze a Master Planului General de Transport.

Principala diferenţă între un drum expres cu două benzi pe fiecare sens de mers şi o autostradă tot cu două benzi pe sens va fi absenţa benzilor de urgenţă. Drumul expres va avea şi un spaţiu median de separare a sensurilor de circulaţie. De asemenea, o diferenţă va fi legată de viteza maximă cu care se poate circula: în cazul drumurilor expres, 120 km/h pentru regiunea de şes, 100 km/h pentru deal, 80 km/h pentru munte, faţă de 130 km/h pe o autostradă.

Un drum expres are un cost cu circa 30% mai mic decât autostrăzile, potrivit informaţiilor oferite de Ministerul Transporturilor.


 

Citește și: