Loredana VOICULESCU
32444 vizualizări 15 mar 2013

Negocierile care au loc în prezent între Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) şi Bechtel în legătură cu încetarea contractului pentru Autostrada Transilvania au termen de finalizare data de 30 aprilie, a declarat pentru gândul Dan Şova, ministrul delegat pentru Proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine.

„Suntem în negocieri cu Bechtel până la data de 30 aprilie. Până la acea dată va trebui ca fiecare parte să îşi formuleze opţiunile pentru modalitatea de închidere a acestui contract. Formulele le vom prezenta Guvernului României, care va lua o decizie”, a declarat pentru gândul ministrul delegat Dan Şova.

În opinia lui, indiferent de rezultatul negocierilor, "contractul cu Bechtel tot va dispărea, fie că se face de comun acord, fie că se reziliază”.

Foto Harta Autostrăzii Transilvania//autostradatransilvania.ro

„Ne vom concentra pe tronsonul Gilău-Borş”

După data de 30 aprilie şantierul autostrăzii (tronsonul Suplacu de Barcău-Borş pe care mai lucrează teoretic în prezent Bechtel n.n.) va trebui păzit, iar pentru lucrările deja realizate va fi asigurată conservarea. Astfel că până la finele lunii aprilie CNADNR va trebui să finalizeze două licitaţii pentru selectarea unor firme specializate.

Tronsonul din Autostrada Transilvania care ar urma să fie realizat cu prioritate este Gilău-Borş, prin procedeul concesiunii, la fel ca şi în cazul autostrăzilor Comarnic-Braşov şi Craiova-Piteşti.

„La data de 30 aprilie mi-aş dori ca CNADNR să aibă deja finalizate două licitaţii, una pentru paza şantierului şi una pentru conservarea lucrărilor. După aceea, vom intra pe ordonanţa 34 pentru o concesiune pe banii investitorilor. Ne vom concentra în primul rând pe tronsonul de la Gilău la Borş”, a mai arătat ministrul delegat pentru Proiecte de infrastructură.
 

Viaductul de 1,8 km de pe tronsonul de autostradă Suplacu de Barcău-Borş pe care îl construieşte Bechtel // suplacudebarcau.ro

Trei constructori foarte mari din lume, interesaţi de Autostrada Transilvania

Pe de altă parte, Şova spune că există interes din partea constructorilor pentru realizarea Autostrăzii Transilvania. 

„Pot să vă spun, cu rezerva confidenţialităţii, că sunt vreo trei constructori foarte mari din lume interesaţi să facă Autostrada Transilvania", a explicat Dan Şova pentru Agerpres.

Autostrada Transilvania ar putea fi legată de Coridorul IV

În opinia lui, există posibilitatea ca segmentul existent din Autostrada Transilvania să fie legat de Coridorul IV pan-european (care străbate România de la vest la est) prin tronsonul Sebeş - Turda, care poate fi finanţat cu bani europeni.

„ În ideea de a ajuta Autostrada Transilvania ar fi să construim pe bani europeni tronsonul de la Sebeş la Turda, să legăm Coridorul IV de partea construită din Autostrada Transilvania. Pe viitor, în măsura în care ne vor veni investitori, Autostrada Transilvania, nebeneficiind de finanţare europeană, trebuie să fim foarte realişti, să găsim pe cineva care să o construiască pe banii lui, într-o concesiune", a arătat Şova.

Pe autostrada de la Turda la Braşov până în prezent nu s-au executat lucrări, iar pentru porţiunea de la Braşov la Târgu Mureş nu există nici măcar proiectare, a explicat ministrul delegat. 

Şova este de părere că într-o primă etapă ar trebui să fie gata autostrada de la Turda la Borş, prin procedeul concesiunii, pe banii concesionarilor, cum se procedează şi în cazul autostrăzilor Comarnic-Braşov şi Craiova-Piteşti.

"Singura diferenţă între mine şi alţi miniştri care au avut în subordine Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale este că m-am uitat cu realism şi am spus că să nu ne mai minţim între noi, să oprim un contract care presupune cheltuieli foarte mari anuale fără rezultate, şi să încercăm să schimbăm modalitatea de finanţare tocmai pentru a reuşi să facem această autostradă", este de părere ministrul delegat.

"Nu pot să vă dau un termen, m-aş hazarda"

Întrebat de gândul când ar putea fi gata Autostrada Transilvania, Şova a evitat să estimeze un termen: „Dacă rămâneam în formula în care eram, Autostrada Transilvania nu s-ar fi făcut nici în următorii 50 de ani. Şi atunci încercăm să găsim o formulă. Nu pot să vă dau termene, m-aş hazarda şi nu este cazul”

Recent, Şova a spus că, pentru a termina tronsonul Suplacu de Barcău - Borş, singurul unde compania Bechtel mai lucrează, ar fi mai necesară o sumă de 250 de milioane de euro, el fiind de părere că "s-ar ajunge la nişte cifre astronomice".

Istoria autostrăzii Braşov-Borş

În decembrie anul trecut s-au împlinit nouă ani de la semnarea contractului încredinţat direct de Guvernul Adrian Năstase companiei americane Bechtel, contract despre care fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, spunea în 2009 că a fost "un fel de cerinţă pentru ca România să intre în NATO".

Pe scurt, după nouă ani de la semnarea contractului, din totalul celor 415 km proiectaţi, au fost deschişi circulaţiei doar 52 de km, iar sumele încasate de Bechtel de la statul român se ridică la aproape 1,5 miliarde euro, cu tot cu penalizări.

Pe site-ul Enka, partenerul turc al Bechtel la construirea Autostrăzii Transilvania, se menţionează că termenul pentru finalizarea Autostrăzii Transilvania este decembrie 2013.

"Am cheltuit 1,3 miliarde de euro, până în acest moment, şi avem singurul tronson funcţional de la Turda la Gilău de 52 km şi încă 40% din tronsonul Suplacu de Barcău - Borş, nefuncţional, pentru că nu există nod rutier. Or, să plăteşti 1,3 miliarde pentru 52 de km de autostradă, în condiţiile în care această autostradă trebuie să aibă 420 km, fireşte că se ajunge la nişte cifre astronomice", a comentat Şova.

La ceremonia de semnare din decembrie 2003 de la Palatul Victoria au participat premierul de la acea vreme Adrian Năstase, ministrul Finanţelor Mihai Tănăsescu şi ambasadorul SUA, Michael Guest.

Termenul iniţial de finalizare a autostrăzii era 2012.

Proiectul a fost împărţit în opt secţiuni: Braşov-Făgăraş (48,81 km), Făgăraş-Sighişoara (53,37 km), Sighişoara-Ogra (58 km), Ogra-Câmpia Turzii (37,19 km), Câmpia Turzii-Gilău (Cluj Vest) (52,55km), Gilău-Mihăeşti (25,5km), Mihăeşti-Suplacu de Barcău (75,48 km) şi Suplacu de Barcău-Borş (64,5 km).

În 2004, Bechtel a început lucrările simultan pe două segmente - Câmpia Turzii - Cluj Vest şi Suplacu de Barcău - Borş. În decembrie 2009, primii 42 de kilometri ai Autostrăzii Transilvania au fost inauguraţi în prezenţa premierului Emil Boc şi a ministrului Transporturilor, Radu Berceanu. În noiembrie 2010, ultimii 10 kilometri din sectiunea între Turda şi Câmpia Turzii, au fost inauguraţi de Emil Boc şi ministrul Transportului Anca Boagiu.

În prezent, singurul tronson pe care mai lucrează, teoretic, compania americană Bechtel este Suplacu de Barcău-Borş, însă din primăvara anului 2011 ritmul lucrărilor a încetinit vizibil, potrivit informaţiilor furnizate gândul de către Nicolae Tivadar, primarul localităţii Suplacu de Barcău. Lipsa finanţării este în principal motivul pentru care lucrările au stagnat pe Suplacu de Barcău-Borş, tronsonul cuprinzând şi cel mai lung viaduct (1,8 km).

Citește și: