Corina VÂRLAN
1960 vizualizări 29 apr 2013

Defrişările ilegale din pădurile României au adus, numai în 2012, prejudicii de 5,7 milioane de euro (25,2 milioane de lei), volumul arborilor tăiaţi ajungând la 146.355 de metri cubi, potrivit datelor obţinute de gândul de la Ministerul Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii. Tot pe parcursul anului trecut, autorităţile au confiscat 49.899 de metri cubi de lemn şi au dat amenzi în valoare de 2,5 milioane de euro (10,9 milioane de lei).

Cu toate acestea, sumele care urmau să provină din amenzi nu s-au încasat, de cele mai multe ori, lucru recunoscut şi de Lucia Varga, ministrul delegat al Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii. "Problema este că s-au dat amenzi, dar ele nu s-au încasat. Sunt încasări ale amenzilor pe undeva în jur de 15%", a declarat Varga pentru gândul.

"Au fost întocmite dosare penale şi trimise parchetului. Pentru sub 10% dintre acestea, o sumă infimă, a fost dispusă începerea urmăririi penale", ne-a mai explicat ministrul.

Descarcă aici Codul Silvic adoptat în anul 2008

Descarcă aici modificările care ar putea fi aduse la actualul Cod Silvic

Varga susţine, de asemenea, că până acum nu au fost luate măsuri drastice în cazurile de tăieri ilegale de lemn pentru că actualul Cod Silvic "nu considera că furtul de lemn aduce un prejudiciu" şi pentru că existau cazuri în care proprietarii, cu bunăştiinţă, acceptau să le fie tăiată pădurea şi nu se mai constituiau ca parte civilă în proces.

"Am introdus în Codul Silvic acum şi posibilitatea ca statul să se constituie parte în proces pentru că, până la urmă, pădurile sunt un bun al întregii societăţi. De modul în care administrăm pădurile depinde viaţa şi siguranţa cetăţenilor pentru că inundaţiile sunt efecte ale despăduririlor necontrolate şi ale tăierilor ilegale", ne-a explicat ministrul, care a mai adăugat că alte rezultate ale despăduririlor sunt şi colmatarea cursurilor de apă şi a lacurilor şi scurgerile de pe torenţi.

FOTO: Publimedia/Shutterstock

Cadrul legislativ ar putea fi modificat în următoarea perioadă a anului, în cazul în care proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Codul Silvic va trece de Parlament.

"În România, în ultimii ani, s-a tăiat de unde nu trebuie şi cum nu trebuie", spune ministrul Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii. "Trebuie să îndreptăm aceste lucruri pentru că este în primul şi în primul rând responsabilitatea noastră ca autorităţi, dar este şi datoria noastră pentru generaţiile viitoare", a mai adăugat Lucia Varga.

Care va fi "marea provocare" după modificarea Codului Silvic

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea legii 46/2008 a Codului Silvic se află în dezbatere publică şi este publicat pe site-ul oficial al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii. El va fi introdus în Guvern, cel mai probabil, pe data de 15 mai a acestui an şi va cuprinde inclusiv dispoziţii prin care se va modifica hotărârea de Guvern privind funcţionarea inspectoratelor silvice şi de vânătoare din România.

Elaborarea lui a fost realizată pe baza unor dezbateri pe această temă pe care reprezentanţii ministerului le-au avut atât cu patronatele, sindicatele şi organizaţiile neguvernamentale, cât şi cu primăriile, cu grupurile parlamentare şi cu membrii Academiei. 

"Am vrut să facem această dezbatere amplă pentru a avea acceptul tuturor părţilor implicate şi pentru a crea o lege care să fie respectată de întreaga societate", a declarat ministrul.

"Ne propunem să întărim activitatea de control, să clarificăm şi să întărim cadrul legislativ, adică să punem măsuri mult mai aspre pentru furtul de lemn şi pentru defrişările necontrolate pentru a le diminua", a mai declarat Lucia Varga pentru gândul.

FOTO: Publimedia/Shutterstock

"Pe baza unui act normativ clarificat, cum este Codul Silvic, vom dispune apoi controale. Sigur, va urma o perioadă în care vom dori şi întărirea capacităţii de control a instituţiilor pentru că, în acest moment, inspectoratele silvice şi de vânătoare nu sunt suficient de active pentru a impune legea", a mai adăugat ea.

Printre măsurile care ar putea fi cuprinse, în curând, în Codul Silvic se numără interzicerea transportului lemnului din pădure pe timp de noapte, introducerea unor autorizaţii de bună practică şi modificarea duratei de valabilitate a avizului de însoţire a lemnului. În momentul de faţă avizele sunt eliberate pentru 72 de ore, odată cu adoptarea proiectului de lege, acestea putând fi emise în funcţie de distanţa pe care se va transporta lemnul.

"În Codul Silvic am introdus să fie considerată infracţiune orice furt, indiferent de cantitatea de lemn care se fură", ne-a mai spus ministrul Pădurilor. "Marea provocare va fi în ce măsură vom putea să punem în practică aceste legi", a concluzionat Varga.

Vlăhiţa şi Bilbor - câteva dintre zonele afectate de tăierile ilegale de lemn

Vlăhiţa, Valea Bârgăului sau Bilbor, acestea sunt doar câteva dintre zonele afectate în ultimii ani de tăierile masive, ilegale. Reportajele difuzate de ProTV în cadrul emisiunii "România, te iubesc!" au arătat că în afacerile cu lemn de aici au fost implicaţi atât politicieni, cât şi autorităţile locale.

În judeţul Harghita, în pădurile din apropierea localităţii Vlăhiţa peste 340.000 de hectare de pădure au rămas nepăzite ani de zile, în toată această perioadă realizându-se defrişări masive în zonă. Pe Valea Bârgăului, în judeţul Bistriţa-Năsăud, tone de lemn au fost aduse şi prelucrate în apropierea gării din localitate. De asemenea, la Bilbor, în judeţul Harghita, reporterii "România, te iubesc!" au descoperit buşteni nemarcaţi, tăiaţi şi ei ilegal.

Urmăreşte, mai jos, reportajele "România, te iubesc!".

Sursă: ProTV - partea I

Sursă: ProTV - partea II

Citește și: