Alexandra PELE
1740 vizualizări 7 mai 2015

România a ieşit în 2013 din procedura de deficit excedent, ceea ce înseamnă că diferenţa dintre veniturile pe care statul le colectează şi cheltuielile pe care le are nu a mai fost considerată de oficialii de la Bruxelles îngrijorătoare, de natură să afecteze stabilitatea finanţelor publice. Relevant pentru viitorul României este şi modul în care s-a reuşit menţinerea deficitului bugetar sub 3% din PIB. S-au colectat mai mulţi bani la buget, s-au redus cheltuielile publice sau ambele?

Din consultarea datelor publice reiese că România nu a făcut în ultimii trei ani progrese considerabile în ceea ce priveşte colectarea banilor la buget, ajustările realizându-se în principal prin tăierea de cheltuieli, multe dintre acestea de la capitolul investiţii.

În 2014, veniturile colectate la buget au însumat 33,4% din PIB, cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană, unde media de anul trecut a fost de 45,2% din PIB, reiese din cele mai recente date ale Eurostat, biroul de statistică al UE. Procentul este în uşoară creştere faţă de cel consemnat în 2013, când la trezoreria statului s-au strâns venituri în valoare de 33% din PIB. Pe de altă parte, rezultatul este mai slab decât cel consemnat în 2012, când veniturile au reprezentat 33,5% din PIB. Ponderea veniturilor bugetare în PIB este indicatorul care exprimă atât capacitatea administrativă a statului de a colecta taxele şi impozitele, cât şi nivelul general al fiscalităţii.

În aceeaşi perioadă, România a reuşit să reducă cheltuielile la 36,4% din PIB în 2012, 35,2% în 2013, respectiv 34,9% anul trecut. De suferit au avut, însă, investiţiile publice.

Cele mai mici investiţii din ultimii şapte ani

Investiţiile statului, respectiv banii cheltuiţi de administraţia centrală şi de cea locală, au coborât în ultimii trei ani la niveluri minime record, fiind chiar mai mici decât banii cheltuiţi în acest scop pe timp de criză. Investiţiile reprezintă unul dintre principalele motoare ale economiei şi sunt de natură să asigure creştere economică pe termen lung.

În 2012, spre exemplu, cheltuielile de capital au fost de 19,3 miliarde de lei, mai mici decât în perioda de criză. În 2010, când economia s-a contractat cu 1,1% din PIB, cheltuielile de capital au însumat 19,4 miliarde de lei, iar în 2009, când creşterea economică a fost de -6,6% din PIB, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a raportat cheltuieli de capital de 21,9 miliarde de lei.

Despre importanţa investiţiilor publice asupra creşterii economice puteţi citi, mai pe larg, aici

Investiţiile statului au continuat să scadă, ajungând în 2013 la 17,9 miliarde de lei, iar în 2014 la 17,1 miliarde de lei, cel mai scăzut nivel al ultimilor şapte ani.

Trendul pare să se fi păstrat şi în 2015. În primele trei luni ale acestui an, statul a plătit 1,3 miliarde de lei pentru investiţii, cu 24,8% mai puţin decât în primul trimestru din 2014, reiese din execuţia bugetară aferentă perioadei ianuarie-martie 2015.

Sursă: MFP

O altă sursă de finanţare a investiţiilor o reprezintă fondurile europene. În 2012, statul a plătit sub formă de cofinanţări 13,2 miliarde de lei, cu peste un miliard de lei mai puţin decât planificase conform programului anual actualizat. Mai mult, în acelaşi an, sumele decontate de Comisia Europeană şi vărsate la bugetul statului au fost de 7,9 miliarde de lei, cu 28,3%, respectiv 3,1 miliarde de lei, mai puţin decât anticipase Guvernul.

Un an mai târziu, statul a cheltuit ceva mai mult pentru cofinanţări, respectiv 14,2 miliarde de lei, cu 7,5% mai mult decât în 2012, dar cu 1,4 miliarde de lei mai puţin decât anticipase. Nici la capitolul decontări socoteala din târg nu s-a potrivit cu cea de acasă. Sumele primite de la UE în contul plăţilor efectuate şi Prefinanţare au fost de 9,1 miliarde de lei, în creştere cu 1,1 miliarde faţă de 2012, dar cu 2,6 miliarde de lei mai mici decât se aştepta executivul.

Fondurile europene sunt un capitol "delicat" pentru bugetul statului. Decontările de la Comisie figurează la venituri în timp ce cofinanţările la cheltuieli. Prin urmare, dacă decontările sunt mai mici decât cofinanţările, deficitul bugetar creşte. Prin urmare, este recomandat să existe un echilibru. Din execuţia bugetară reise că atunci când sumele primite de la UE au fost mai mici decât cele anticipate, executivul a redus şi cofinanţările pentru a nu avea probleme la deficit.

O analiză pe larg asupra felului în care a reuşit România să atragă fonduri europene găsiţi aici.

Cum am reuşit totuşi să avem creştere economică

În ultimii trei ani, creşterea economică din România a fost "salvată", pe rând, de sectorul IT&C, de agricultură, respectiv de un avans modest al mai multor sectoare printre care industria, IT&C sau intermedierile financiare.

În 2012, economia a înregistrat un avans de 0,6% din Produsul Intern Brut (PIB), potrivit datelor definitive publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Sectorul informaţiilor şi comunicaţiilor a avut cea mai semnificativă contribuţie pozitivă la avansul economiei, aportul la creşterea economică fiind de 3,8%. Pe de altă parte, agricultura, industria şi construcţiile au influenţa negativ creşterea economică, acestea având contribuţii de -1,7%, -2,1%, respectiv -0,1%.

Anul următor, creşterea economică a fost de 3,4% din PIB, în principal ca urmare a unui an agricol foarte bun. Agricultura a avut o contribuţie de 1,4%, în timp ce aportul industriei a fost de 0,9%, iar al sectorului construcţiilor de 0,4%, reiese din datele semidefinitive ale Statisticii.

Anul trecut, economia a crescut cu 2,8% din PIB faţă de 2013. Agricultura a avut de această dată o contribuţie modestă, de 0,1%, la creşterea PIB-ului, în timp ce aportul industriei a fost similar cu cel din 2013, de 0,9%.

Evoluţia creşterii economice în timpul celor trei ani de mandat Ponta

Sursă: Institutul Naţional de Statistică (INS), Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2015 şi proiecţia acesteia pe anii 2016-2018

Locuri de muncă puţine şi prost plătite

Guvernul Ponta a promis un milion de noi locuri de muncă în patru ani. Din datele INS reiese că această promisiune va fi greu de îndeplinit. În 2013, numărul mediu de salariaţi a crescut cu 689 de persoane, un avans de 0,02% faţă de 2012.

Mai multe, din dinamica analizată de INS reiese că aceste noi locuri de muncă sunt, cu excepţia celor din IT&C, sezoniere şi prost plătite, în timp ce numărul de salariaţi din industrie-cheie pentru dezvoltarea României continuă să scadă.

Ce am pierdut

Numărul de angajaţi din industrie a scăzut cu circa 10.380 de persoane, respectiv 0,8%, de la 1,29 de milioane de persoane în 2012, la 1,28 de milioane de persoane în 2013.

O scădere semnificativă, mai ales în raport cu numărul total de angajaţi din domeniu, s-a înregistrat în cazul persoanelor care desfăşoară activităţi de producţie şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat. Aici, numărul mediu de salariaţi a scăzut cu 7.000 de persoane, mai exact 10,2%, de la 68.200 în 2012 la 61.200 în 2013.

O scădere şi mai accentuată decât cea din industrie s-a înregistrat în construcţii, de 3%. Numărul de locuri de muncă a scăzut în 2013 cu 10.712, la 345.567.

Ce am câştigat

Cele mai multe locuri de muncă au fost câştigate, în 2013, în zona activităţilor de servicii administrative şi a activităţilor de servicii de suport, respectiv 9.476, o creştere 4,1% faţă de 2012.

Din codul CAEN reiese că în această categorie sunt incluse persoanele care desfăşoară activităţi de închiriere şi leasing cu autovehicule, bunuri personale şi gospodăreşti, activităţi de plasare a forţei de muncă, activităţi în turism (agenţii sau tur-operatori), activităţi de protecţie şi gardă, activităţi de peisagistică şi activităţi de secretariat. Ei câştigau, la nivelul lunii noiembrie 2014, un salariu mediu net lunar de circa 1.300 de lei, cu 25,4% mai puţin decât media naţională, reiese din datele INS.

IT&C-ul s-a clasat pe locul al doilea în clasamentul domeniilor cu cele mai mari creşteri ale numărului de salariaţi. Astfel, în domeniul informaţiilor şi comunicaţiilor, numărul mediu de salariaţi a crescut în 2013 cu 8.029 de persoane, respectiv 6,8%, ajungând la aproape 126.000 de persoane.

O creştere mai însemnată a numărului de salariaţi s-a înregistrat şi în industria ospitalităţii. Numărul de locuri de muncă din hoteluri şi restaurante a crescut, în medie, cu 4.546, respectiv 3,8%, ajungând la circa 119.800, potrivit datelor INS. Aceste locuri de muncă sunt, în general, mai prost plătite şi au un caracter sezonier (vara apar pe litoral, iar iarna în staţiunile montane). La nivelul industriei, salariul mediu net era în noiembrie de 1.033 de lei, cu 40,7% mai puţin decât media de la nivel naţional, de 1.743 de lei.

Cursul de schimb leu/euro

În 2012, cursul mediu de schimb calculat de Banca Naţională a României (BNR) a fost de 4,456 lei/euro, în creştere cu 5,1% faţă de referinţa medie a băncii pentru anul anterior.

Suspendarea preşedintelui Traian Băsescu şi tensiunile politice din vara lui 2012, an în care au avut loc alegeri locale şi parlamentare, au dus la deprecierea leului în raport cu moneda unică europeană. Cursul a atins un nou maxim istoric, de 4,6481 lei/euro, în data de 3 august 2012.

În 2013, valoarea medie a cursului de schimb a scăzut cu 0,8%, la 4,419 lei/euro, iar în 2014, referinţa medie anuală a fost de 4,4446, în creştere cu 0,5% faţă de 2013.

Cel mai bun curs consemnat în timpul guvernării Ponta a fost de 4,3072 lei/euro, referinţă afişată de BNR în data de 3 mai 2013.

Sursă: Banca Naţională a României (BNR)

Inflaţia

Sursă: Banca Naţională a României (BNR)

Investiţii străine: Unde şi cât au investit străinii

În 2013 s-a consemnat cel mai ridicat nivel al investiţiilor străine direct de după criză, respectiv 2,71 de miliarde de euro. Investiţiile străine directe au două componente. Una se referă la capitalurile proprii, adică la banii pe care companiille ”mamă” le investesc în cele din România, iar cea de-a doua la creditul net, adică la banii pe care grupurile străine le împrumută întreprinderilor pe care le deţin la noi în ţară.

Capitalurile proprii pot fi investiţii greenfield (investiţii de la zero), fuziuni şi achiziţii (preluarea integrală sau parţială de întreprinderi de către investitori străini de la rezidenţi), dezvoltare de firme (majorarea deţinerilor de capital ale investitorilor străini în întreprinderi investiţie străină directă) sau restructurare de firme (finanţarea de către investitorii străini, prin aport de capital, a întreprinderilor investiţie străină directă cu pierderi, în vederea rentabilizării lor).

În 2013, aproape 90% din valoarea toală a investiţiilor străine directe, mai exact 2,42 miliarde de euro, au fost aporturi la capitalurile proprii, în timp ce creditul net a însumat 285 milioane euro.

Străinii au băgat cei mai mulţi bani în industria prelucrătoare, circa 31,1% din totalul investiţiilor străine directe fiind îndreptate către acest sector. În cadrul industriei prelucrătoare cele mai bine reprezentate ramuri au fost prelucrarea ţiţeiului, produse chimice, cauciuc şi mase plastice (5,9 la sută din total ISD), industria mijloacelor de transport (5,7 la sută), metalurgia (4,1 la sută), industria alimentară, a băuturilor şi tutunului (4,0 la sută) şi ciment, sticlă, ceramică (2,7 la sută), potrivit datelor Băncii Naţionale.

Alte activităţi care au atras investiţii din străinătate au fost intermedierile financiare şi asigurările (14,2 la sută din totalul ISD), comerţul cu amănuntul şi cu ridicata (11,2 la sută), construcţiile şi tranzacţiile imobiliare (9,8 la sută), dar şi tehnologia informaţiei şi comunicaţiile (6,9 la sută).

Principalii investitorii străini ai României provin din Olanda (14,6 miliarde de euro), Austria (11,4 miliarde de euro), Germania (6,7 miliarde de euro) şi Franţa (4,5 miliarde de euro). Ierarhie lor a rămas neschimbată din anul 2009.

Anul 2012 a fost primul an, de după criză, în care s-a consemnat o creştere a investiţiilor străine directe. Acestea s-au ridicat la 2,13 miliarde de euro, în creştere cu 18,7% faţă de 2011. Cea mai mare parte a acestei sume, respectiv 62,8% a fost reprezentată de creditele acordate de compania-mamă întreprinderii din România, în timp ce participaţiile nete ale investitorilor străini direcţi la capitalul întreprinderilor investiţie străină directă din România a fost de 795 de milioane de euro.

Anul trecut, investiţiile străine directe au scăzut cu 10,6% faţă de 2013, la 2,43 miliarde de euro, de la un vârf de 2,71 de miliarde de euro atins în 2013 după declanşarea crizei economice.

Cel mai ridicat nivel al investiţiilor străine directe s-a înregistrat în anul 2008, când acestea au însumat 9,49 de miliarde de euro. Între 2003 şi 2006 investiţiile străine directe au crescut anual, ajungând la 5,18 miliarde de euro în 2004, 5,21 de miliarde de euro în 2005 şi 9,05 miliarde de euro în 2006. În 2007 a avut loc o diminuare a capitalului străin investit în România, la 7,25 miliarde de euro, urmat de o creştere la nivelul record din 2008. Începând cu anul următor, valoarea indicatorului s-a deteriorat, investiţiile scăzând abrupt până la 3,48 miliarde de euro în 2009 şi la 2,2 miliarde de euro în 2010.

Datoria publică

La finele anului trecut, datoria publică a României se ridica la 295,5 miliarde de lei, echivalentul a 44,1% din PIB, în creştere cu 5,6 puncte procentuale faţă de 2012. La sfârşitul lui 2011, datoria guvernamentală şi locală era de 222,7 miliarde de lei, respectiv 38,5% din PIB, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

România s-a angajat să menţină datoria publică sub pragul de 60% din PIB.

Evoluţia dobânzilor

Citește și: