Alexandra PELE
5503 vizualizări 16 iul 2014

Ministerul Finanţelor a prezentat în detaliu impactul bugetar pe care îl va avea reducerea CAS cu cinci puncte procentuale pentru angajatori în următorii patru ani. Cu toate acestea, legea care a trecut la începutul lunii iulie de Parlament, cu unanimitate de voturi, cuprinde o singură măsură  cu cifre atunci când vine vorba de măsuri de natură să compenseze scăderea veniturilor la buget.

În urma publicării înregistrărilor de la Cotroceni, când premierul Victor Ponta şi ministrul Finanţelor Ioana Petrescu au încercat să-i explice preşedintelui Traian Băsescu de unde se va acoperi gaura de la buget, parlamentari ai opoziţiei au precizat că s-au simţit păcăliţi de expunerea de motive prezentată.

”În mod normal, dovada sustenabilităţii unei anumite măsuri o face Guvernul. Problema este că expunerea de motive este falsă. Expunerea de motive prezintă o situaţie ireală. Nu reflectă deficitele de încasări, nu reflectă toţi parametrii economici care intră în capitolul de sustenabilitate”, a precizat candidatul PMP la prezindenţiale, Cristian Diaconescu.

gândul i-a contactat pe parlamentarii PSD din comisia de buget a Camerei Deputaţilor pentru a-i întreba dacă nu s-ar fi pretat o expunere de motive mai convingătoare şi surse de compensare susţinute cu cifre. Ei ne-au spus că sursele de compensare i-au convins să voteze în favoarea proiectului care, aşa cum ”scrie în orice manual de economie” va duce la scăderea evaziunii fiscale.

Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, susţine că miza reducerii CAS este pentru 2015, dar şi că aceasta ”trebuie susţinută de calcule” astfel încât să nu aibă efect asupra deficitului. În opinia sa, o măsură mai realistă de compensare a veniturilor pierdute ar fi lărgirea bazei de impozitare.

”Dacă se aduc în baza de impozitare şi alte tipuri de venit, din drepturi de autor, din PFA, unde sarcina fiscală este mai scăzută ar aduce, dacă ar aduce toate formele de venit în baza de impozitare s-ar putea reduce TVA cu mai mult de 5 puncte procentuale”, a declarat Dumitru pentru gândul.

Ce scrie în expunerea de motive

Pentru anul 2014, principala sursă de compensare menţionată în expunerea de motive sunt veniturile suplimentare încasate din impozitul pe construcţii.

”Noi cei care am fost în comisia de buget am întrebat secretarul de stat care a venit să prezinte proiectul de lege şi ne-a făcut calculele de impact pe 2014, cele 800 de milioane dacă reţin cifrele că am de-a face cu multe documente (...) Pe 2014 ne-a prezentat că este compensată din taxa pe stâlp. Era exect difrenţa care este acoperită”, a declarat pentru gândul Vasile Popeangă, membru al comisiei de buget din Camera Deputaţilor.

În continuare, cu bumbi şi liniuţe în text, figurează alte două surse, respectiv creşterea veniturilor bugetare ca urmare a unor măsuri de eficientizare a sistemului de colectare şi rezultatele generate de implementarea măsurii în sine, respectiv ”creşterea pe termen mediu a obligaţiilor la bugetul general consolidat ca urmare a efectelor de multiplicare economică determinate de această măsură, ce decurg din creşterea investiţiilor şi creearea de noi locuri de muncă”.

Citeşte şi Ca la MTO

Cum vom încasa mai mulţi bani la buget

La capitolul încasări mai mari la buget, expunerea de motive creionează o serie de previziuni, însă fără a fi prezentate cifre concrete. Cele mai importante dintre acestea se referă la recuperarea unor datorii şi reducerea evaziunii fiscale din munca la negru, precum şi eficientizarea sistemului de colectare a taxelor. Mai exact, este vorba despre:

- recuperarea datoriilor contribuabililor mijlocii la FIsc;

- prevenirea şi combaterea muncii nedeclarate;

- modificările aduse la Legea insolvenţei;

- punerea pe picioare a Direcţiei Generale Antifraudă;

- implementarea unui sistem informatic mai performant care să permită prelucrarea rezultatelor inspectorilor fiscali astfel încât să poată fi analizate mai bine criteriile de risc;

- intensificarea verificărilor la persoanele fizice cu averi mari;

- întărirea controlului vamal;

- simplificarea accesului contribuabilului la propriul dosar prin folosirea unor mijloace electronice (SMI, email);

- simplificarea declaraţiilor fiscale;

- implementarea unui sistem informatic prin care autorităţile de la Bucureşti să poată facă schimb de informaţii cu alte state membre UE.

Respectarea prevederilor europene şi a „MTO”-ului adus în discuţie de Traian Băsescu la consultările de la Cotroceni este prevăzută şi în articolul trei al legii privind reducerea CAS, unde se stipulează că ”în aplicarea prevederilor art. I (reducerea CAS n.r.), Guvernul va asigura respectarea prevederilor referitoare la soldul structural anual al administraţiei publice”. Altfel spus, Guvernul condiţionează aplicarea măsurii de spaţiul fiscal disponibil după respectarea obiectivului pe termen mediu.

România a semnat şi ratificat în 2012 Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul uniunii economice şi monetare. Prin acest Tratat ne-am angajat la un obiectiv bugetar pe termen mediu (MTO) şi anume să reducem deficitul structural la circa 1% din PIB.

Citiţi aici textul integral al expunerii de motive votate de Parlament

Adrian Mocanu, deputat PSD, spune că nu s-a simţit păcălit de expunerea de motive, dar şi că ”după ce nenorociri s-au întâmplat în această ţară este o măsură de relaxare a mediului de afaceri care poate să ajute şi să se albească posturile de ”la negru”.

Deputatul este totodată de părere că legea ar fi putut fi explicată mai bine colegilor din Parlament.

”Sunt convins că există loc de mai bine (...) Ar fi trebuit explicată colegilor parlamentari. Ar fi trebuit să se discute mai mult cu ei”, a declarat el pentru gândul, întrebat dacă motivele ar fi trebuit stimulat în mai mare amănunt.

Popeangă: Nu mai reţin dacă s-au prezentat cifre pe 2015, dar treaba a fost convingătoare

Vasile Popeangă susţine că la întâlnirea cu secretarul de stat care a prezentat legea în faţa comisiei pentru buget, parlamentarii au primit mai multe lămuriri cu privire la modul în care va fi compensată. Pe 2014, situaţia a fost tranşată uşor, cu ajutorul taxei pe stâlp.

Întrebat dacă i s-au prezentat cifre şi pentru anul viitor, deputatul ne-a spus ”nu mai reţin exact, dar treaba a fost convingătoare”, adăugând că sursele suplimentare pentru anul viitor se vor dezbate odată cu bugetul pe 2015, când se va decide suma ce trebuie virată bugetului asigurărilor sociale.

Vlădoiu: „Păi ce, e mare lucru să pui nişte cipuri pe TIR-uri la vamă?”

Aurel Vlădoiu, deputat PSD, spune că şi el a fost convins de expunerea Guvernului.

”În expunerea de motive există şi un studiu de impact. E vorba de lărgirea bazei de impozitare, taxa pe stâlp care aduce un plus la bugetul de stat, reducerea evaziunii fiscale şi a muncii la negru”, ne-a spus el, adăugând că Fiscul trebuie să îşi facă treaba.

L-am întrebat dacă este optimist în legătură cu capacitatea executivului de a reduce evaziunea fiscală în general, nu doar cea din munca la negru, având în vedere estimarea lui Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, cu privire la nivelul îngrijorător pe care aceasta l-a atins în 2013, de 16% din PIB.

”Păi ce e mare lucru să pui nişte cipuri pe TIR-uri la vamă?”, ne-a răspuns el.

Manda: „În orice manual de economie scrie că o reducere a fiscalităţii duce la scăderea evaziunii”

Iulian Manda susţine la rândul său măsura, fiind convins că reducerea CAS va duce la scăderea evaziunii, adugând însă că o previziune în acest sens este dificil de făcut.

”În orice manual de economie scrie că o reducere a fiscalităţii duce la scăderea evaziunii”, ne-a spus el.

Manda a adăugat că, în opinia sa argumentele din expunerea de motive sunt convingătoare.

Costul reducerii CAS

Reducerea contribuţiilor la asigurările sociale, respectiv la pensiile de stat, va avea un impact de 850 de milioane de lei în acest an. Acesta va fi compensat pe veniturile din impozitul pe construcţii speciale, aşa-numita "taxă pe stâlp", mai mari decât cele estimate iniţial de Guvern.

"Impactul negativ generat de această măsură va fi compensat pe anul 2014, din veniturile încasate suplimentar din impozitul pe construcţii, faţă de sumele proiectate în Legea bugetului de stat. Astfel, impozitul pe construcţii proiectat pentru anul 2014 în valoare de 488 mil. lei, a fost declarat în valoare de 1449 mil. lei şi încasat la primul termen de plată în sumă de 710,4 mil lei", se arată în expunerea de motive a legii reducerii CAS, publicată luni de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Anul viitor, impactul măsurii va fi de 4,8 miliarde de lei, media următorilor patru ani fiind de 4,4 miliarde de lei, reiese din calculele Finanţelor.

 

Citește și: