Alexandra PELE
11354 vizualizări 15 nov 2014

Premierul Vitor Ponta a spus miercuri, în cadrul dezbaterii electorale de la postul B1 TV, că vineri, Institutul Naţional de Statistică (INS) va confirma faptul că România nu ar fi fost niciodată în recesiune tehnică. Precizările sale au fost confirmate de Statistică, însă reprezentanţii instituţiei au explicat pentru gândul că revizuirea nu a avut la bază o imagine mai bună privind mersul economiei, fiind vorba despre schimbarea modului de calcul a PIB-ului.

Mai exact, este vorba despre trecerea la Sistemul European de Conturi (SEC) 2010. Acesta presupune raportarea unor noi elemente în calculul Produsului Intern Brut (PIB), precum activităţile ilegale (producţia şi traficul de droguri, prostituţia, contrabanda cu alcool şi tutun), dar şi cheltuielile de înarmare sau a celor de cercetare. ”Astfel, rezultatele trimestrului I 2014, comparativ cu trimestrul IV 2013, au fost revizuite de la 99,9% la 100,5%, iar cele ale trimestrului II 2014, comparativ cu trimestrul anterior, au fost revizuite de la 99,1% la 99,7%”, se arată în comunicatul transmis de Statistică. Practic, ”-0,1%” a devenit ”+0,5%”, evoluţia din primul trimestru al anului, iar ”-0,9%” din trimestrul al doilea s-a transformat în ”-0,3%”.

Instituţia foloseşte un program dezvoltat de Eurostat, în care introduce cele mai recente date, ceea ce duce la modificarea automată a cifrelor din trecut.

”Când informaţiile nou introduse sunt pozitive, acestea determină a revizuire pozitivă a seriei din spate”, au precizat pentru gândul reprezentanţii INS care au confirmat că schimbarea a fost determinată de formula diferită de calcul a ”prosperităţii naţionale”.

Cu cât a sprijinit prostituţia şi contrabanda PIB-ul

”Cheltuielile pentru cercetare se regăsesc şi ele în PIB, la fel şi cele pentru înarmare. În cazul României, toate aceste elemente n-au avut ponderi semnificative. Cheltuielile de certare n-au fost spectaculoase, iar cele de înarmare, poate în viitor, având în vedere contextul vor fi mai însemnate”, au arătat reprezentanţii INS.

Dacă zona prostituţiei şi a drogurilor nu a avut contribuţii semnificative la modificările aduse PIB, contrabanda, parte a economiei subterane, a cântărit ceva mai greu.

Sursă: INS

”Toate acele elemente din zona neagră, prostituţia şi drogurile, nu sunt la un nivel foarte înalt ca în alte state din Vest. La contrabanda de tutul şi alcool, un aspect este dificultatea de cuantificare, sunt dificil de măsurat. Nu există raportări oficiale, iar instituţiile care fac raportări nu acoperă în totalitate fenomenul. În toată lumea sunt activităţi ilicite, sunt interzise prin lege, dar pe de altă parte mare parte din populaţie beneficiază de efecele lor, de asta se pot manifesta”, au precizat reprezentanţii INS.

Sursă: INS

Sursă: INS

Ce s-a întâmplat cu PIB-ul din T1

Primele date publicate de INS cu privire la evoluţia economiei din primul trimestru al anului, respectiv din perioada ianuarie-martie, arătau un avans al PIB-ului de 0,2% faţă de ultimul trimestru din 2014.

Ulterior, cifra a fost revizuită, la -0,2%. Alăturând şi contracţia de 1%, estimată la acea dată pentru trimestrul doi, România intra în recesiune tehnică, lucru confirmat de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, INS evitând să precizeze la jumătatea lunii august că a revizuit negativ datele privind PIB-ul din primul trimestru.

La cea de-a doua revizuire, contracţia din T1 faţă de ultimele luni din 2014 a fost estimată la -0,1%, iar cea din T2 faţă de T1 la -0,9%, confirmând recesiunea tehnică.

Vineri, cifrele publicate de INS conform noii metodologii de calcul arată o evoluţie favorabilă a PIB, o creştere de 0,5% în primul trimestrul întâi faţă de T4 din 2013.

Ce înseamnă recesiune tehnică

Recesiunea tehnică presupune două trimestre consecutive în care economia scade faţă de trimestrul anterior. În recesiune sau în criză economică, economia înregistrează scăderi faţă de perioade similare a anului anterior.

Cu toate că recesiunea tehnică este una statistică, matematică, fenomenul este de natură să dezvăluie posibile dezechilibre şi să anticipeze anumite probleme cu care se confruntă economia reală.

Spre exemplu, evoluţiile nefavorabile de la începutul acestul an au fost puse de analiştii financiari pe seama introducerii unor impozite precum taxa de stâlp sau acciza suplimentară la carburanţi. Companiile au avut astfel o povară fiscală mai mare şi au tăiat din banii pentru investiţii sau alte cheltuieli, ceea ce a dus la stagnarea economiei.

Citește și: