Corina VÂRLAN
96827 vizualizări 8 sep 2012

Populaţia stabilă recenzată a României a scăzut în ultimii 10 ani cu peste 2,6 milioane de persoane, ajungând în prezent la 19.043.767 de persoane. Acesta este cel mai scăzut nivel înregistrat în ultimii 35 de ani, conform datelor preliminare ale celui mai recent recensământ realizat de către reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică (INS).

Cele mai mari oraşe ale ţării afectate de această scădere, mai exact municipiile reşedinţă de judeţ, au fost Galaţi, Dolj, Iaşi, Braşov şi Constanţa. În total, doar la nivelul acestora, populaţia stabilă recenzată a scăzut cu 296.384 de locuitori, aproape de două ori cât întreaga populaţie recenzată, în 2012, a municipiului Piteşti.

Contactaţi de gândul, reprezentanţii administraţiilor locale ale unora dintre cele mai mari oraşe din ţară la nivelul cărora s-a înregistrat o scădere masivă a numărului de locuitori susţin că de vină pentru aceste rezultate este sărăcia, nu lipsa atragerii unor investitori care să creeze noi locuri de muncă în regiunile respective.

Topul municipiilor reşedinţă de judeţ care au pierdut cei mai mulţi locuitori în ultimii 10 ani

Loc Judeţ Municipiu reşedinţă de judeţ Scădere a populaţiei stabile în perioada 2002-2012 (număr efectiv de persoane)
1 Galaţi Galaţi 67.657
2 Dolj Craiova 58.836
3 Iaşi Iaşi 57.478
4 Braşov Braşov 56.635
5 Constanţa Constanţa 55.778
6 Brăila Brăila 47.903
7 Bacău Bacău 42.040
8 Prahova Ploieşti 35.005
9 Vrancea Focşani 27.986
10 Neamţ Piatra Neamţ 27.521

Sursă: gândul.info (date INS)

Peste 67.600 de gălăţeni şi-au părăsit oraşul în ultimul deceniu

Populaţia stabilă recenzată a municipiului Galaţi a înregistrat în ultimul deceniu cea mai mare scădere a numărului de locuitori, la nivel naţional -67.657 de locuitori - aceasta ajungând de la 298.861 persoane, la recensământului realizat în 2002, la 231.204 persoane.

Principalele cauze care au dus la scăderea numărului gălăţenilor au fost, conform reprezentanţilor primăriei locale, plecarea lor în străinătate, rata mică a natalităţii şi mutarea unora dintre locuitori în zonele rurale. "Galaţiul este un oraş industrial care a prins contur odată cu apariţia combinatului siderurgic. Cei care s-au angajat de tineri în combinat au ieşit acum la pensie şi s-au întors la ţară", a declarat pentru gândul Mihai Costache, purtătorul de cuvânt al Primăriei Municipiului Galaţi.

(FOTO: Ovidiu Iordachi/Mediafax Foto)

Costache a acuzat şi "lipsa acută de fonduri" cu care se confruntă municipiul Galaţi şi ne-a explicat că anul acesta singurul lucru pe care a putut să îl facă, la nivel local, primăria a fost realibilitarea unor străzi.

Purtătorul de cuvânt al Primăriei Municipiului Galaţi susţine şi că numărul şomerilor este mare în această zonă şi că nici crearea unor noi locuri de muncă nu ar ajuta la creşterea populaţiei stabile. "Mă îndoiesc că dacă am avea 5.000 de locuri de muncă ar veni cineva de afară", a mai adăugat Costache.

Pe următorul loc al topului municipiilor reşedinţă de judeţ care au pierdut cei mai mulţi locuitori în perioada 2002-2012 se află oraşul Craiova, unde numărul locuitorilor a scăzut cu 58.836 de persoane, ajungând în prezent la 243.765 de locuitori.

(Click pentru a mări)

Sursă: gândul.info (date INS)

Explicaţia reprezentanţilor Primăriei Municipiului Iaşi pentru scăderea masivă a populaţiei stabile: Industria se află în moarte clinică

Poziţia a treia în clasament este ocupată de către municipiul  Iaşi, unde populaţia stabilă recenzată a scăzut în ultimii 10 ani cu 57.478 de persoane, mai exact cu 17,91%, în timp ce la nivelul întregului judeţ populaţia stabilă recenzată a scăzut, în aceeaşi perioadă de timp, cu 11,43%.

Astfel, Iaşiul a devenit al treilea cel mai mare oraş din România după ce numărul locuitorilor săi a scăzut de la 320.888 de persoane la 263.410 de persoane.

(FOTO: Wikimedia Commons)

Pentru această scădere, reprezentanţii autorităţilor locale dau vina pe sectorul industrial din acest municipiu care se află, în prezent, "în moarte clinică". "În ultimii 20 de ani, Iaşiul ca oraş industrial este în moarte clinică", a declarat pentru gândul Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Municipiului Iaşi.

El ne-a explicat, de asemenea, că o mare parte a locuitorilor care lucrau în cadrul Uzinelor Nicolina şi în cadrul fostului Combinat de Utilaj Greu din Iaşi, Fortus, s-au retras în ultimii ani în zonele rurale după ce, din cauza performaţelor reduse, ele au fost închise.

"Nu au făcut performanţă şi încetul cu încetul au fost închise şi forţa de muncă rămasă nu a putut fi absorbită", ne-a explicat Buraga. "Pe vremea comuniştilor forţa de muncă necalificată a fost adusă din zona rurală. Acum oamenii se întorc de unde au plecat", ne-a mai spus el.

"S-a dezvoltat foarte mult în Iaşi latura comercială, de retail, dar industria grea care aduce bani în societate lipseşte", susţine purtătorul de cuvânt al Primăriei Municipiului Iaşi.

Cum se explică scăderea numărului de locuitori în al şaptelea cel mai mare oraş din România

Şi în municipiul Braşov, care ocupă la fel ca şi în 2002 locul al şaptelea în clasamentul celor mai mari oraşe ale ţării, populaţia stabilă recenzată a scăzut în ultimul deceniu cu peste 56.600 de locuitori, ajungând la 227.961 de locuitori.

Aceasta este cea de-a zecea cea mai mare scădere a populaţiei stabile recenzate înregistrată la nivel naţional în perioada 2002-2012, mai exact de aproape 20%.

Primarul Municipiului Braşov susţine că această scădere a fost cauzată de numărului mare de braşoveni care s-au mutat în zona metropolitană a oraşului, unde şi-au construit case, dar şi de sistarea unora dintre activităţile industriale din zonă.

(FOTO: Thomas Dan/Mediafax Foto)

"Odată cu încheierea activităţilor industriale şi a închiderii unor platforme numărul locuitorilor a scăzut", a declarat pentru gândul George Scripcaru, în vârstă de 46 de ani, membru al PDL şi primar al oraşului Braşov, aflat la al treilea mandat.

"Oamenii se mişcă foarte rapid, sunt activi în Municipiul Braşov, dar trăiesc în jur, unde şi-au făcut locuinţe", ne-a mai explicat edilul. "În municipiu vin zilnic mii de oameni la serviciu şi pleacă după-amiază în comunele lor", ne-a mai spus Scripcaru.

Au existat, de asemenea, locuitori care au ales să plece în străinătate, după cum explică primarul Municipiului Braşov. El nu crede că scăderea populaţiei are legătură cu lipsa investiţiilor din zonă şi susţine că "în Braşov sunt, se fac şi se derulează investiţii şi în momentul de faţă".

Şi în Municipiul Constanţa numărul locuitorilor a scăzut în ultimii 10 ani cu 17,97%, populaţia stabilă recenzată ajungând de la 310.471de locuitori, în 2002, la 254.693 de locuitori, în 2012. Astfel, în ultimul deceniu peste 55.700 de constănţeni au ales să îşi părăsească oraşul.

În topul municipiilor reşedinţă de judeţ care au înregistrat, la rândul lor, scăderi ale populaţiei de peste 27.500 de persoane se numără şi Brăila, Bacău şi Prahova.

Focşănenii "au plecat în pribegie" din cauza condiţiilor grele de trai

La nivel naţional, cea mai mare scădere a populaţiei stabile ca procent, de 27,82% s-a înregistrat în ultimii 10 ani în cazul municipiului reşedinţă de judeţ Vaslui. Aici numărul locuitorilor a scăzut din 2002 şi până în prezent cu 19.636 de persoane, aproape cât întreaga populaţie stabilă recenzată a Municipiului Codlea din judeţul Braşov.

Topul marilor oraşe în care populaţia stabilă a scăzut, procentual, cel mai mult în ultimii 10 ani

Loc Judeţ Municipiu reşedinţă de judeţ Scăderea populaţiei stabile în perioada 2002-2012 (%)
1 Vaslui Vaslui -27,82
2 Vrancea Focşani -27,48
3 Tulcea Tulcea -27,46
4 Neamţ Piatra Neamţ -26,23
5 Bacău Bacău -23,95
6 Galaţi Galaţi -22,64
7 Brăila Brăila -22,15
8 Caraş-Severin Reşiţa -22,04
9 Giurgiu Giurgiu -21,18
10 Braşov Braşov -19,90

Pe locul al doilea în top se află municipiul Focşani din judeţul Vrancea. În cazul său populaţia stabilă recenzată a scăzut în ultimii 10 ani cu 27,48%, ajungând în prezent la 73.868 de persoane. Pentru a explica această scădere, edilul oraşului dă vina pe sărăcia din zonă.

(FOTO: Wikimedia Commons)

"Din cauza condiţiilor grele de viaţă, cetăţenii din Focşani au luat calea pribegiei", a declarat pentru gândul Decebal Bacinschi, în vârstă de 65 de ani, membru al partidului PSD, aflat la al patrulea mandat în funcţia de primar al acestui oraş.

El ne-a mai explicat, de asemenea, că mulţi dintre focşăneni au ales să plece în străinătate, în state precum Italia şi Spania.

Băcăuanii se mută în nordul Italiei. Cum vor reprezentanţii primăriei să îi aducă în ţară

Următoarele locuri ale clasamentului sunt ocupate de municipiile de judeţ Tulcea şi Piatra Neamţ, unde populaţia stabilă recenzată a scăzut în ultimii 10 ani cu 27,46%, respectiv cu 26,23%. Într-o situaţia grea se află şi Bacăul unde populaţia stabilă recenzată a scăzut cu aproape 24%, mai exact cu 42.040 persoane, ajungând în prezent la 133.460 de persoane.

Conform reprezentanţilor autorităţilor locale, principala cauză a acestei scăderi masive este plecarea băcăuanilor în străinătate. "Putem spune că principala cauză a scăderii populaţiei este evidenta migrare către vestul Europei, în oraşe şi în provincii din nordul Italiei", a declarat pentru gândul Ionuţ Tomescu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Municipiului Bacău.

(FOTO: Primărie Bacău)

"Există 133.000 de români în nordul Italiei, în regiunea Piemonte, dintre care circa 60.000-70.000 sunt din întreg judeţul Bacău, iar circa 18.000 sunt din Municipiul Bacău. Neoficial, se vorbeşte de şi mai mulţi români", ne-a mai explicat el.

Tomescu susţine, de asemenea, că în ultima perioadă de timp persoanele care au ajuns în acea regiune în anii 1997-1998 au început să îşi cheme în străinătate şi rudele rămase în ţară.

După părerea sa, în ultimii ani s-au luat la nivel local unele măsuri care i-ar putea încuraja pe băcăuani să se întoarcă în România. "În 2004 impozitele erau mai mari decât în 2012. Ele ar putea constitui un imbold pentru a te întoarce acasă. Oamenii ar da astfel mai puţini bani la stat", a explicat Tomescu.

Reprezentantul autorităţilor locale susţine, de asemenea, că în cazul în care s-ar întoarce în ţară şi ar vrea să îşi întemeieze propria afacere, românii pot beneficia şi de scutiri de la plata impozitului.

"Agenţii economici beneficiază de o scutire de 25% de la plata impozitului pe clădiri şi pe terenuri, care se adaugă la scutirea de 10% acordată în cazul plăţii până la data de 31 martie. Practic există o scutire de 35% de la impozitul pe clădiri şi pe terenuri", ne-a mai explicat purtătorul de cuvânt al Primăriei Municipiului Bacău.

Sursă: gândul.info (date INS)

Care sunt marile oraşe din România care au pierdut cei mai puţini locuitori

Pe primul loc în topul municipiilor reşedinţă de judeţ în care numărul locuitorilor a scăzut cel mai puţin în ultimii 10 ani se află municipiul Miercurea Ciuc, din judeţul Harghita. În cazul său, populaţia stabilă recenzată a scăzut în perioada 2002-2012 cu doar 4.049 locuitori, în timp ce la nivel judeţean populaţia stabilă recenzată a scăzut, în aceeaşi perioadă, cu doar 6,51%.

"Noi suntem una dintre cele mai mici reşedinţe de judeţ din România. Este un oraş în care încă se poate trăi, aproape ca în zona rurală, este linişte, serviciile sunt bune, drept urmare lumea nu se mută în localităţile limitrofe ca în alte cazuri", a declarat pentru gândul Robert Raduly, în vârstă de 44 de ani, membru al partidului UDMR, care se află la al treilea mandat în fruntea celui mai important oraş din judeţul Harghita.

(FOTO: Mihaly Laszlo/Mediafax Foto)

"Acest fenomen există, dar este foarte puţin pronunţat", ne-a mai explicat edilul care nu crede că scăderea mică a numărului de locuitori ar fi "un merit al municipalităţii, ci că el derivă din situaţia noastră specială".

Primarul acestui municipiu ne-a mai explicat, aflând datele comparative ale rezultatelor recensământului din 2002 cu cele ale celui mai recent recensământ, că în opinia sa acest lucru însemnă şi că "sunt 500 de securişti în oraş". "Ei nu sunt recenzaţi de recenzori generali", ne-a mai spus Raduly.

"S-au mutat în Miercurea Ciuc o grămadă de oameni care au scopul precis de a destabiliza şi de a urmări", a subliniat primarul.

El nu se arată mulţumit nici de numărul investitorilor care au venit în zona sa în ultima perioadă. "Momentan este o problemă destul de delicată. Comunitatea este mică, închisă, cu temperaturi totuşi scăzute iarna. Majoritatea indicatorilor cu care am putea convinge un investitor străin sunt împotriva noastră", este de părere Raduly.

Maghiarii din Sfântu Gheorghe nu pleacă din acest oraş pentru că "îşi iubesc pământul natal"

Al doilea loc în clasamentul oraşelor municipii de judeţ care au pierdut, în ultimul deceniu, cei mai puţini locuitori este ocupat de către municipiul Sfântu Gheorghe din judeţul Covasna. Faţă de anul 2002, în acest oraş trăiesc cu 7.231 mai puţine persoane.

Edilul acestui oraş susţine că unul dintre motivele pentru care locuitorii din Sfântul Gheorghe nu au părăsit în număr mare oraşul este "iubirea" lor pentru locurile natale.

"La noi în municipiul Sfântu Gheorghe proporţia etnică este de 75%-77% maghiari şi cei care voiau să plece în străinătate şi să lucreze au plecat înainte de 2002. După 2002 au plecat mai puţini", a declarat pentru gândul Antal Arpad, în vârstă de 37 de ani, membru al UDMR, care se află la al doilea mandat în funcţia de primar al celui mai important oraş din judeţul Covasna.

(FOTO: Vargyasi Levente/Mediafax Foto)

"Noi întotdeauna am spus că ne iubim pământul natal şi această iubire ne face să părăsim mai greu locul respectiv şi ţara", ne-a mai explicat Antal Arpad.

El susţine, de asemenea, că în perioada 2004-2010 rata natalităţii în rândul populaţiei maghiare a crescut şi că acest lucru ar fi putut influenţa, la rândul său, evoluţia populaţiei stabile în municipiul său.

Antal Arpad este sceptic în ceea ce priveşte creşterea numărului de locuitori în Sfântu Gheorghe şi nu crede că acest lucru va fi posibil în viitorul apropiat.

În ceea ce priveşte atragerea de noi investitori în Municipiul Sfântul Gheorghe, primarul spune că scopul lui nu este acela de a crea noi locuri de muncă, ci acela de a crea "locuri de muncă bine plătite".

Tot în topul municipiilor reşedinţă de judeţ care au pierdut în ultimii 10 ani cei mai puţini locuitori se află şi Alba Iulia, Alexandria, Cluj-Napoca, Zalău şi Slobozia. În cazul lor, populaţia stabilă recenzată a scăzut în perioada 2002-2012 cu sub 10.000 de locuitori.

Topul municipiilor reşedinţă de judeţ care au pierdut cei mai puţini locuitori din 2002 şi până în prezent

Loc Judeţ Municipiu reşedinţă de judeţ Scădere populaţie stabile în perioada 2002-2012 (număr efectiv)
1 Harghita Miercurea Ciuc 4.049
2 Covasna Sfântu Gheorghe 7.231
3 Alba Alba Iulia 7.725
4 Teleorman Alexandria 8.367
5 Cluj Cluj-Napoca 8.817
6 Sălaj Zalău 9.619
7 Ialomiţa Slobozia 9.649
8 Bistriţa-Năsăud Bistriţa 10.766
9 Hunedoara Deva 12.610
10 Călăraşi Călăraşi 12.921

Sursă: gândul.info (date INS)

Cluj-Napoca devine după 10 ani cel mai mare oraş al României, după Bucureşti

În cazul oraşului Cluj-Napoca s-a înregistrat cea mai mică scădere a populaţiei stabile recenzate, la nivel naţional, de doar 2,77%. Astfel, numărul locuitorilor acestui oraş a scăzut în perioada 2002-2012 de la 317.953 persoane, la 309.136 persoane, conform datelor preliminare ale celui mai recent recensământ desfăşurat în ţară.

(FOTO: Haaz Sandor/Mediafax Foto)

În ciuda acestei scăderi, Cluj-Napoca a reuşit să depăşească în top Iaşiul şi să devină cel mai mare oraş din România, după Capitală.

O scădere mică, de doar 4,15% s-a înregistrat şi în cazul municipiului reşedinţă de judeţ Timişoara. Aici, în ultimii 10 ani numărul locuitorilor a scăzut de la 317.660 de persoane la 304.467 de persoane. Astfel, numărul locuitorilor din Timişoara a ajuns să fie asemănător cu cel al locuitorilor sectorului 2 al Capitalei.

Scăderi de sub 12% ale populaţiei stabile recenzate s-au înregistrat şi în cazul municipiilor  Miercurea Ciuc, Oradea, Sibiu, Alba Iulia, Sfântu Gheorghe şi Piteşti.

Topul marilor oraşe în care populaţia stabilă a scăzut cel mai puţin în ultimii 10 ani (%)

Loc Judeţ Municipiu reşedinţă de judeţ Scădere populaţie stabilă în perioada 2002-2012 (%)
1 Cluj Cluj-Napoca -2,77
2 Timiş Timişoara -4,15
3 Harghita Miercurea Ciuc -9,63
4 Bihor Oradea -11,37
5 Sibiu Sibiu -11,53
6 Alba Alba Iulia -11,63
7 Covasna Sfântul Gheorghe -11,75
8 Argeş Piteşti -11,99
9 Botoşani Botoşani -12,32
10 Bistriţa-Năsăud Bistriţa -13,25

Sursă: gândul.info (date INS)

În top nu a fost inclus şi judeţul Ilfov în ciuda faptului că el a fost singurul din România la nivelul căruia populaţia stabilă recenzată nu a scăzut, ci dimpotrivă a crescut cu 21,36%. Cu toate că nu are un municipiu reşedinţă de judeţ, cel mai mare oraş al său este Voluntari unde în ultimii 10 ani numărul locuitorilor a crescut de la 30.016 persoane la 38.680 de persoane, mai exact cu 28,86%.

Citește și: