Loredana VOICULESCU
8055 vizualizări 2 oct 2014

În timp ce Guvernul miza pe crearea de noi locuri de muncă odată cu scăderea contribuţiilor la pensii de la 1 octombrie, investitorii susţin că nu vor disponibiliza mai multe resurse financiare imediat, întrucât nu i-a convins cele trei luni de reducere a CAS.

Managerii marilor companii se tem că gaura de la buget creată de diminuarea contribuţiilor la pensii ar putea fi acoperită de autorităţi prin creşterea fiscalităţii şi nu prin reducerea cheltuielilor. Deficitul fondului de pensii va creşte în 2015 de la 12,5 miliarde de lei, la 17,5 miliarde de lei, ceea ce înseamnă un efort suplimentar de la buget de cinci miliarde de lei.

Pe de altă parte, investitorii spun că nu îşi explică cum, după un an în care totul părea că este bine, respectiv creştere economică, grad ridicat de aborbţie a fondurilor europene, statul a crescut fiscalitatea.

În plus, investitorii străini aşteaptă ca în 2015 măsura reducerii CAS să fie menţinută, sperând totodată să nu fie însoţită de alte măsuri fiscale, care să crească presiunea pe mediul privat.

Marii angajatori din România contactaţi recent de gândul nu se gândesc, însă, nici să facă noi angajări, şi nici să majoreze salariile, odată cu economiile făcute prin reducerea contribuţiilor sociale cu 5 puncte procentuale la angajator, spunând că cel mult vor folosi banii economisiţi pentru investiţii.

Porumboiu: "Soţia mea are o pensie de 1.200 de lei. Unde sunt banii cu care a contribuit 40 de ani la pensii?"

Adrian Porumboiu, antreprenor care controlează grupul de firme Racova Vaslui, cu afaceri în agricultură şi industria alimentară de 140-150 milioane euro anual, potrivit Ziarului Financiar, admite că reducerea CAS este o măsură bună, dar atrage atenţia asupra necesităţii unei mai mari transparenţe în cheltuirea banilor publici.

“Că eşti Păcală, că eşti Tândală, orice reducere de taxe nu este decât binevenită. Este o decizie care nu are cum să nu convină oricărui om de afaceri. Noi ca firmă plătim sume mari la stat. Ce vom face cu economiile (din reducerea CAS n.n.)? Sunt atâtea lucruri pentru care putem folosi banii rămaşi... Din păcate, cei care ajung la pensie nu profită de banii cu care au contribuit cât s-au aflat în activitate. Soţia mea este la pensie, după 40 de ani de activitate în învăţământ, cu gradul I, are o pensie de 1.200 de lei. Păi unde sunt toţi banii cu care a contribuit atâţia ani la stat la pensii?”, se întreabă el retoric.

Micula: “Până acum statul a luat cu două mâini ce a dat cu una" 

Întrebat despre efectele reducerii CAS, omul de afaceri bihorean Viorel Micula, care împreună cu fratele său Ioan controlează grupul European Food&Drinks, unul dintre cei mai mari jucători cu capital autohton din industria alimentară, vorbeşte despre fiscalitatea încă mare din România, comparativ cu alte state, fiscalitate care determină multe firmele să eludeze plata taxelor. 

“Taxele prea mari nu fac decât să îngroape economia, firmele îşi mută activitatea în economia subterană. La alcool se vinde mai puţin de 10% pe piaţa oficială, restul de 90% - la negru. În Germania de ce este TVA de 5% la alimente? Pentru că toată lumea preferă să plătească taxele. La noi multe firme nu îşi plătesc dările la stat”, a declarat pentru gândul omul de afaceri Viorel Micula.

Omul de afaceri bihorean spune că până acum statul nu a făcut decât să ia cu două mâini ce a dat cu una, iar firmele care îşi plătesc taxele la stat se văd nevoite să îşi reducă motoarele tot mai mult.

“Din păcate, până acum statul a luat cu două mâini ce a dat cu una. Cele două mâini care vor lua de acum vor lua din ce în ce mai puţin, pentru ca firmele îşi reduc motoarele. În România sunt cele mai mari taxe, raportat la venitul mediu”, a mai adăugat Viorel Micula.

Mihai Bogza, şeful Consiliului Investitorilor Străini:  "Nu am înţeles de ce după un an în care totul părea că este bine, statul a crescut fiscalitatea"

Mihai Bogza, şeful Consiliului Investitorilor Străini, a reamintit recent că, înainte de reducerea CAS în acest an, autorităţile au majorat fiscalitatea pentru firme, exemplificând cu aşa-numita “taxă pe stâlp”. Bogza spune că nu a înţeles de ce după un an în care totul părea că este bine, statul a crescut fiscalitatea.

În plus, companiile se tem că scăderea încasărilor la buget odată cu reducerea CAS va fi acoperită de către autorităţi prin creşterea fiscalităţii, şi nu prin reducerea cheltuielilor

"În 2014, înainte de scăderea CAS, a avut loc creşterea taxelor, mai multe majorări, precum taxa pe stâlp, majorarea accizei. Reducerea CAS vine ca un efect marginal, doar 3 luni din acest an. Nu se poate vorbi de o disponibilizare a resurselor din sectorul privat în condiţiile în care statul a atras mai întâi resurse de la mediul privat, utilizate pentru sectorul public mai puţin performant”, a spus recent Mihai Bogza, şeful Consiliului Investitorilor Străini (CIS), la un eveniment pe teme economice, citat de Mediafax. El a arătat că, pentru a fi decise investiţii şi noi angajări în companiile private, măsura de reducere a CAS trebuie să fie menţinută mai mult timp, iar celelalte taxe să rămână neschimbate.

Investitorii străini aşteaptă, în opinia lui Bogza, ca în 2015 măsura reducerii CAS să fie menţinută, sperând să nu fie însoţită de alte măsuri fiscale, care să crească presiunea pe mediul privat.

“Ne temeam că la anul ni se va lua cu două maini ce ne-a fost dat în aceste trei luni. Ne este în continuare teamă, pentru că nu am înţeles de ce după un an în care totul părea că este bine, respectiv creştere economică, grad ridicat de aborbţie a fondurilor europene, statul a crescut fiscalitatea. Ne temem că nici în 2015, în condiţiile în care există presiuni pe buget, ca urmare a scăderii CAS, nu se va face altceva decât să se crească fiscalitatea", a explicat Bogza.

Pariul pierdut

Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, riscă să piardă pariul pus pe impactul benefic al reducerii CAS asupra creării de noi locuri de muncă, în condiţiile în care cei mai mari angajatori privaţi din România contactaţi recent de gândul, printre care se numără OMV Petrom, Dacia Renault sau Carrefour, nu numai că nu intenţionează să facă angajari sau să mărească salariile, dar unii dintre ei nici nu vor să vorbească despre planurile pe care le au cu banii economisiţi prin reducerea costurilor cu contribuţiile sociale. Singura prognoză optimistă a venit din partea secretarului general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan, care vorbeşte de creşteri salariale de 10-15% în sectorul farmaceutic şi cel al prelucrării.

Reprezentanţii OMV Petrom, cel mai mare angajator privat din România, cu circa 19.000 de salariaţi în prezent, nu au dorit să ofere nicio informaţie referitoare la planurile companiei după reducerea CAS, rezumându-se doar la a spune că "este o problemă de bucătărie internă".

Acelaşi răspuns l-au dat şi reprezentanţii Carrefour, companie cu 6.700 de angajaţi în România, care nu au dorit să comenteze subiectul reducerii CAS.

La rândul lor, reprezentanţii Dacia Renault, companie cu aproximativ 14.000 de angajaţi, au evitat un răspuns tranşant în ceea ce priveşte posibilitatea de a creşte numărul angajaţilor sau creşterea salariilor după reducerea CAS, dar au precizat că banii economisiţi prin această măsură de relaxare fiscală vor fi folosiţi pentru a îmbunătăţi condiţiile de muncă.

La rândul său, Gheorghe Poienaru, proprietarul Agrofam Holding, una dintre cele mai mari ferme din sudul României, consideră oportună introducerea acestei măsuri de relaxare fiscală pe piaţa muncii, însă precizează că nu va creşte salariile celor 400 de angajaţi pe care îi are. Poienaru a spus că economiile din reducerea CAS le va folosi în programul de investiţii.

Şi cel mai bogat om de afaceri din România, Ioan Niculae, a cărui avere este estimată la 1,2 miliarde de euro, exclude categoric o majorare a salariilor angajaţilor săi. "Să fim serioşi, noi abia ne străduim să păstrăm masa salarială actuală, la atâţia angajaţi câţi mai avem", a declarat Ioan Niculae.

Băsescu, la promulgarea legii de reducere a CAS: “Cei care au solicitat un CAS mai mic, îl au, dar trebuie să ştii, întotdeauna, exact ce îţi doreşti"

Preşedintele Traian Băsescu a arătat săptămâna trecută, la promulgarea legii de reducere a CAS, că "de astăzi, cei care au solicitat un CAS mai mic îl au, dar trebuie să ştii, întotdeauna, exact ce îţi doreşti".

"Politicienii care au făcut-o demagogic, mincinos, fără să îi intereseze sau ştiind că nu există resursă, dar făcând-o, aş vrea să îi văd la anul. Anul acesta vor merge în alegeri, dar aş vrea să îi văd în 2015-2016. Eu, mai mult decât am făcut, din punct de vedere instituţional, nu aveam ce să fac", a mai arătat săptămâna trecută Traian Băsescu, amintind că a retrimis legea la Parlament şi a cerut să se arate foarte clar sursele de finanţare pentru deficitul suplimentar.

Traian Băsescu a mai arătat în declaraţia de presă că, "anul acesta, Guvernul nu are probleme în a acoperi deficitul şi va putea să plătească pensiile fără nicio problemă, dar pentru anul 2015 deficitul fondului de pensii va creşte de la 12,5 miliarde de lei, la 17,5 miliarde de lei, ceea ce înseamnă un efort suplimentar de la buget de cinci miliarde de lei".

Premierul Victor Ponta estima crearea a 70.000 de noi locuri de muncă odată cu scăderea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator.

Calculele Executivului arată că măsura reducerii CAS la angajator va crea economii de 4,8 miliarde de lei anual. Contribuţia la pensii plătită de angajator, în prezent, este de 20,8% din salariul lunar brut al fiecărui salariat, iar după aplicarea legii reducerii CAS nivelul se va reduce la 15,8% din salariul brut. Potrivit calculelor ZF, o companie cu 1.000 de angajaţi plătiţi la nivelul salariului mediu face economii de aproximativ 1,4 milioane de lei anual odată cu reducerea CAS la angajator cu 5 puncte procentuale.

Guvernul estimează că jumătate din suma pe care bugetul de stat o va pierde prin reducerea CAS va fi recuperată din crearea de noi locuri de muncă. Astfel, 1,3 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi din încasările de contribuţii sociale şi impozit pe venit din salariile noilor angajaţi.

Citește și: