Victor Rotariu
9743 vizualizări 26 ian 2012

În mod normal, înzăpezirea drumurilor naţionale ar trebui să fie una dintre cele mai bune afaceri "de sezon" pentru "regii asfaltului". Pentru perioada 2008-2012 (cu unele excepţii de contracte semnate din 2009 până anul acesta) Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) a alocat nu mai puţin de 4,4 miliarde de lei, aproape 1,1 miliarde de euro la un curs mediu de 4,2 lei/euro, fără TVA, pentru contractele multianuale de întreţinere, inclusiv de deszăpezire, a DN-urilor la nivel naţional.

Cu unele excepţii, contractele acoperă patru ierni, respectiv din 2008 până iarna aceasta inclusiv.

Pentru "regii asfaltului" un buget de 16.604 euro pe an pe kilometru liniar deszăpezit este prea puţin

Suma alocată de stat pentru întreţinerea drumurilor naţionale, care este, conform calculelor gândul, de câte 16.604 euro (la un curs mediu de 4,2 lei/euro) pe fiecare kilometru liniar, inclusiv deszăpezirea în fiecare iarnă (pentru patru ani reiese un cost de 66.816 euro pe kilometru liniar) nu este însă suficient de mare pentru unii dintre aşa numiţii "regi ai asfaltului".

Calculul a ţinut cont de faptul că suma alocată este de aproape 1,1 miliarde de euro, fără TVA, în timp ce reţeaua de drumuri naţionale este de 15.679 de kilometri, conform datelor CNADNR.

Unii dintre aşa numiţii "regi ai asfaltului" sau reprezentanţii firmelor deţinute de aceştia, care au semnat astfel de contracte, susţin că, în România, în condiţiile actuale, deszăpezirea nu este profitabilă şi că, după finalizarea actualelor contracte nu se vor mai prezenta la licitaţii.

Unul dintre ei este Florea Diaconu, patronul firmei de construcţii Delta ACM 93, care se ocupă de deszăpezire în judeţele Buzău şi Călăraşi.

"Nemulţumirea mea este că există o impresie eronată că banii daţi de AND (actualul CNADNR, n.r.) pentru deszăpezire sunt o pierdere pentru stat şi un câştig pentru firmele care fac deszăpezirea. În realitate noi avem pierderi. Am estimat că avem o pierdere de 7%, adică avem cheltuieli cu 7% mai mari decât încasările", a declarat el pentru gândul.

Diaconu se află pe locul 34 în topul miliardarilor români editat de Forbes, cu o avere estimată la finele anului trecut la 120 de milioane de euro.

În 2010 Delta ACM 93, a cărei activitate de bază sunt construcţiile, mai ales cele de infrastructură rutieră, a avut o cifră de afaceri de 93,3 milioane de euro, conform datelor ministerului de Finanţe, şi un profit net de 25,45 milioane de euro, de unde reiese o marjă de profit de circa 27%.

Firma, care a avea în 2010 768 de angajaţi, a înregistrat astfel un profit net anual de 33.000 de euro pe cap de angajat.

"Pentru noi e mai bine financiar că ninge pentru că avem ore de acţiune, dar tot nu e profitabil"

Motivul pentru care deszăpezirea nu este profitabilă în România este, după cum susţine Diaconu, faptul că CNADNR decontează, de fapt, doar jumătate din valoarea contractelor, în funcţie de comenzile date de Compania de Drumuri, dar şi faptul că tarifele din contracte sunt prea mici pentru a acoperi cheltuielile efective.

"Noi suntem plătiţi pe ora de intervenţie. Suntem plătiţi şi pe ora de aşteptare, care include amortizarea utilajelor şi ceva bani pentru salarii. Nu este o afacere profitabilă. Bugetele pe care le vedeţi sunt cele alocate, nu reprezintă plăţile către noi. În unii ani s-a decontat doar 50% din total, pentru că doar atât ni s-a cerut să intervenim. Pentru noi e mai bine financiar că ninge pentru că avem ore de acţiune, dar tot nu e profitabil", ne-a declarat Diaconu, care a subliniat că investiţiile în cele circa 100 de utilaje de deszăpezire pe care firma le are la dispoziţie se ridică la circa 10 milioane de euro.

Patronul Delta ACM 93 a precizat că nu se va mai prezenta la următoarele licitaţii de deszăpezire şi că, după părerea lui, viitoarele licitaţii vor fi câştigate de către firme mici, "care nu şi-au făcut bine calculele" şi care vor înregistra pierderi.

Delta ACM 93 nu a renunţat la contractul despre care susţine că aduce pierderi pentru că era "o problemă de eleganţă"

Întrebat de ce a acceptat continuarea contractului, dacă acesta se dovedeşte să fie păgubos pentru companie, Diaconu a răspuns că "este o problemă de eleganţă". "Suntem oameni serioşi. Era noiembrie (2011, n.r.). Nu puteam să plecăm pur şi simplu. Cine ar fi deszăpezit?", ne-a declarat Diaconu.

Delta ACM 93 are contracte, alături de alte companii (ca parte din diverse consorţii), în valoare totală de 175 de milioane de euro, timp de patru ani, în şapte regiuni: Buzău, Constanţa, Călăraşi, Slobozia, Brăila, Tulcea şi autostrada A1 Bucureşti-Piteşti.

Dacă pentru Delta ACM 93 este mai bine că ninge, pentru companiile Spedition UMB şi Tehnostrade, ambele controlate de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, din Podu Turcului, judeţul Bacău, viscolul, oricât de puternic ar fi şi oricâtă zăpadă ar aduce pe drumuri, nu este profitabil.

"Îi vom lăsa pe alţii să se îmbogăţească la fel de mult cum ne-am îmbogăţit noi"

"Nu ne bucurăm. Noi nu suntem plătiţi la oră, ci la metru pătrat. Îl cureţi şi într-o oră e iar înzăpezit", au declarat pentru gândul reprezentanţii companiilor deţinute de omul de afaceri situat pe locul 9 în topul miliardarilor români editat de Forbes, cu o avere estimată la 350-380 de milioane de euro.

"Toată lumea are impresia că firmele care deszăpezesc fac profituri enorme. <Uite câţi bani fac>. E greşit. Noi avem pierderi, nu profituri. Nici nu ne mai prezentăm la licitaţii. Îi vom lăsa pe alţii să se îmbogăţească la fel de mult cum ne-am îmbogăţit noi", au precizat oficialii, pe un ton ironic evident.

Cele două companii au avut în 2010 o cifră de afaceri adunată de aproximativ 261 de milioane de euro şi un profit de circa 66 milioane de euro, calculate la un curs de 4,2 lei/euro. Forţa de muncă totală a celor două companii era de 793 de angajaţi, conform datelor ministerului de Finanţe.

Grupul format din cele două companii reprezintă cea mai mare afacere din Moldova, după cum gândul a scris anul trecut.

Din bugetul total de întreţinere a DN-urilor la nivel naţional 37% reprezintă contractele cu firmele lui Umbrărescu

Întrebaţi dacă au ieşit "de bună voie" cu utilajele sau dacă au fost sunaţi de autorităţi, oficialii ne-au declarat, vizibil amuzaţi, că "telefoanele sună încontinuu". "Toţi ne sună că e zăpadă. Asta ştim şi noi. Am trimis maşinile din timp şi lucrează", au adăugat ei, cu precizarea că parcul total este de peste 400 de utilaje.

Conform datelor obţinute de gândul de la CNADNR, cele două companii, singure sau alături de altele, în consorţii, au semnat contracte de întreţinere, inclusiv de deszăpezire în valoare totală de circa 387 de milioane de euro pentru 14 regiuni.

Rezultă astfel că 37% din bugetul alocat în perioada 2008-2012 de către statul român pentru întreţinerea drumurilor naţionale revine companiilor deţinute de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu.

Cele 14 regiuni pentru care cele două companii au contracte de întreţinere, inclusiv de deszăpezire sunt: Oradea, Baia Mare, Satu Mare, Târgu Mureş, Miercurea Ciuc, Galaţi, Piatra Neamţ, Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Focşani, Bacău, Iaşi, Bârlad şi Botoşani.

Citește și: