16 vizualizări 14 mar 2008

Economia americană primeşte lovitură după lovitură. Dolarul a scăzut ieri pentru prima dată în istorie sub nivelul francului elveţian, la 0,9996 franci/dolar. Deşi căderea a fost scurtă, moneda americană revenindu-şi în timpul şedinţei de tranzacţionare, analiştii consideră că economia SUA are probleme din ce în ce mai grave.

Momentul de slăbiciune a valutei SUA, subliniat de scăderea continuă a dolarului faţă de euro din ultimele săptămâni, a culminat cu un nou nivel minim record faţă de euro, respectiv 1,5688 dolari pentru un euro. În ultimele trei săptămâni, aproape zi de zi, dolarul a pierdut teren faţă de moneda europeană.

Scânteia care a prăbuşit şi mai mult dolarul a fost anunţul Bear Stearns, una dintre cele mai importante bănci din America, potrivit căruia lipsa de lichidităţi proprii este mai mare decât se estimase, fiind necesar un împrumut în regim de urgenţă de la banca centrală a SUA (Fed). Acţiunile Bear Stearns au pierdut 50% din valoarea de la începutul şedinţei de tranzacţionare. Analiştii se tem că neîncrederea investitorilor faţă de această bancă s-ar putea transmite şi către celelalte mari bănci din lume.

Speriaţi că anunţul ar putea destabiliza bursa şi cursul, investitorii au fugit de pe dolar pe aur sau pe alte valute. Aurul a atins un nou record istoric, fiind cotat la peste 1.000 de dolari pe uncie. Petrolul a atins şi el recent pragul psihologic de 111 dolari pe baril, după care a revenit în jurul valorii de 110 dolari. Nivelul maxim atins a fost al şaptelea record consecutiv al preţului barilului de petrol.

Criza de lichidităţi – resimţită la nivel global

Deşi criza creditelor ipotecare neperformante din SUA, care a izbucnit anul trecut pe piaţa bancară americană, a părut iniţial că nu va afecta la modul serios economia mondială, efectele reale, care încă se resimt, au depăşit previziunile iniţiale. Faptul că băncile americane au fost nevoite să “şteargă” din valoarea activelor din portofoliu a speriat clienţii, care au început să facă retrageri din ce în ce mai mari, creând astfel o criză de lichidităţi. Cele mai importante bănci centrale din lume, Fed şi Banca Centrală Europeană (BCE), au fost nevoite să injecteze sute de miliarde de dolari şi de euro în pieţele financiare pentru a evita o prăbuşire.

Efectele nu au putut fi însă evitate în totalitate. Criza de lichidităţi a scumpit creditarea, ceea ce s-a resimţit la nivel global. România a fost şi ea afectată de acest val de neîncredere. Leul a pierdut peste 10% faţă de euro din toamna anului trecut, iar bursa a avut un început de an “sângeriu”, scăzând cu câte 2%-3% consecutiv, zile la rând. Credite mai scumpe înseamnă atât un consum mai mic, deci vânzări în scădere pentru companii, cât şi obţinerea de împrumuturi corporate mai scumpe, ceea ce afectează profitul, deci randamentul pe acţiune.

Dacă la prima vedere un euro puternic faţă de dolar este un lucru pozitiv, aşa cum a subliniat recent Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, efectele pe termen lung pot afecta serios economia Europei. Un euro puternic faţă de dolar înseamnă un preţ mai mic al petrolului, deci carburanţi şi transport mai ieftine. În acelaşi timp însă, după cum au subliniat mai ales sindicatele din Franţa şi din Germania, un euro prea puternic este dezavantajos la export. (V.R.)


Citește și: