174 vizualizări 11 iun 2019

Indicele monitorizează performanţa digitală globală din Europa şi urmăreşte progresele înregistrate de ţările UE în ceea ce priveşte competitivitatea digitală.

România înregistrează cele mai bune rezultate la dimensiunea „Conectivitate”, datorită disponibilităţii pe scară largă a reţelelor fixe de bandă largă de mare şi foarte mare viteză (în special în zonele urbane). Cu toate acestea, digitalizarea economiei a rămas în urmă, în condiţiile în care mai mult de o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul şi mai puţin de o treime au competenţe digitale elementare. În ceea ce priveşte serviciile publice digitale, România are cea mai scăzută performanţă dintre statele membre, în ciuda ponderii mari a utilizatorilor de e-guvernare (pe locul 7 în UE). Pe de altă parte, 45 % dintre locuinţele din România sunt abonate la servicii de bandă largă de foarte mare viteză, România clasându-se astfel pe locul al treilea în UE. În ceea ce priveşte specialistele din domeniul TIC, România este bine situată în clasament, aflându-se pe locul al 16-lea datorită faptului că 1,3 % din cetăţenele române lucrează în domeniu.

În ceea ce priveşte dimensiunea capitalului uman, România se situează pe locul 27 în rândul ţărilor UE, cu mult sub media UE. Nivelurile competenţelor digitale de bază şi avansate rămân cele mai scăzute în rândul statelor membre ale UE. Doar 29 % dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au competenţe digitale de bază (57 % la nivelul UE în ansamblu) iar 10 % au competenţe digitale avansate (faţă de o medie a UE de 31 %). În ciuda creşterii procentului de specialişti în domeniul TIC de anul trecut, aceştia reprezintă o proporţie mai mică din forţa de muncă în comparaţie cu ansamblul UE (2,1 % faţă de media UE de 3,7 %). În ceea ce priveşte absolvenţii în domeniul TIC, România are rezultate bune, aflându-se pe locul 6 între statele membre ale UE, cu 4.9 % din numărul total de absolvenţi. În ceea ce priveşte specialistele din domeniul TIC, România se află pe locul 16, aceste specialiste reprezentând 1,3 % din femeile încadrate în muncă în România, ceea ce situează această ţară cu puţin sub media UE de 1,4 %. România se află pe locul trei în ceea ce priveşte ponderea femeilor în rândul tuturor specialiştilor în domeniul TIC (25,7 % în 2017, faţă de media UE de 17,2 %).6 România se situează pe locul 11 în ceea ce priveşte decalajul de remunerare între femei şi bărbaţi, diferenţa de remunerare fiind de 16%.

În general, România înregistrează în continuare cel mai scăzut nivel de utilizare a serviciilor de internet dintre statele membre ale UE. 21 % dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani nu au utilizat niciodată internetul (faţă de media UE de 11 %). În România, oamenii sunt dornici să se implice în diverse activităţi online, în special reţele sociale şi apeluri video. Utilizarea reţelelor sociale este mai răspândită decât în toate celelalte ţări ale UE, România situându-se pe primul loc la acest
capitol; astfel, 86 % dintre utilizatorii de internet utilizează reţelele sociale (faţă de 65 % în UE). De asemenea, cetăţenii români au utilizat apeluri video (51 %) peste media UE (49 %). Cu toate acestea, utilizarea serviciilor bancare şi a celor de cumpărături, muzică, materiale video şi jocuri (10 %, 26 % şi, respectiv, 63 %) este sub media UE, în principal din cauza lipsei de încredere în tehnologia digitală.

În ceea ce priveşte integrarea tehnologiei digitale de către întreprinderi, România se situează pe locul 27 în rândul ţărilor UE, cu mult sub media UE. În comparaţie cu ultimii doi ani, locul ocupat de România a rămas stabil în ceea ce priveşte această dimensiune. Nu s-au constatat modificări la aproape niciunul dintre indicatori. Întreprinderile din România profită de posibilităţile oferite de analiza volumelor mari de date (big data) (11 % faţă de media UE de 12 %); la acest capitol România se situează pe locul 14. 9 % dintre întreprinderile din România utilizează reţelele de socializare (comparativ cu media UE de 21 %). S-a înregistrat o uşoară îmbunătăţire a utilizării serviciilor de cloud, de la 6 % în 2017 la 7 % în 2018, însă România rămâne cu mult sub media UE de 18 %. Doar 8 % din totalul IMM-urilor fac vânzări online (faţă de media UE de 17 %), în timp ce 2 % dintre acestea efectuează vânzări online transfrontaliere (comparativ cu media UE de 8 %).

Ţările care şi-au stabilit obiective ambiţioase în conformitate cu Strategia privind piaţa unică digitală a UE şi le-au combinat cu investiţii adaptate au obţinut performanţe mai bune într-o perioadă de timp relativ scurtă. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI) din acest an. Cu toate acestea, faptul că cele mai mari economii din UE nu sunt lideri digitali indică necesitatea accelerării procesului de transformare digitală, astfel încât UE să rămână competitivă la nivel mondial.

Vicepreşedintele pentru piaţa unică digitală, Andrus Ansip, a declarat: „La sfârşitul anului 2014, când am început să elaborăm un plan pentru piaţa unică digitală, am dorit să construim o strategie pe termen lung pentru a stimula mediul digital în Europa, pentru a reduce la minimum insecuritatea juridică şi pentru a crea condiţii echitabile pentru toţi. Având în vedere că UE a convenit asupra a 28 din cele 30 de propuneri legislative, creând astfel 35 de noi drepturi şi libertăţi digitale, punerea în aplicare cu succes a pieţei unice digitale poate contribui în mod semnificativ la îmbunătăţirea continuă a rezultatelor la nivel naţional. Este imperios necesar să se introducă reguli noi în vederea sporirii conectivităţii, a economiei bazate pe date şi a serviciilor publice digitale, dar şi pentru a ajuta statele membre să asigure dobândirea de către cetăţeni şi întreprinderi a competenţelor digitale adaptate la nevoile pieţei de muncă moderne.”

Comisarul pentru economie digitală şi societate digitală, Mariya Gabriel, a adăugat: „Indicele economiei şi societăţii digitale din acest an demonstrează că viteza transformării digitale trebuie să crească, astfel încât UE să rămână competitivă la nivel mondial. Pentru a reuşi acest lucru, trebuie să continuăm să colaborăm în vederea unei economii digitale mai incluzive şi să garantăm tuturor cetăţenilor UE accesul neîngrădit la competenţe digitale, pentru ne bucura de prosperitate şi pentru a construi o Europă mai digitală.”

Statisticile DESI din ultimii 5 ani arată că investiţiile bine direcţionate şi politicile digitale solide pot avea un impact semnificativ asupra performanţei ţărilor individuale. Se poate lua ca exemplu cazul Spanieiîn ceea ce priveşte banda largă de foarte mare viteză şi cel al Ciprului în ceea ce priveşte conectivitatea, cel al Irlandei în ceea ce priveşte digitalizarea întreprinderilor şi cel al Letoniei şi Lituaniei în ceea ce priveşte serviciile publice digitale.

Conectivitatea s-a îmbunătăţit, dar este încă insuficientă pentru a răspunde creşterii rapide a nevoilor din acest domeniu. Indicatorii DESI arată că cererea de bandă largă de mare şi foarte mare viteză este în creştere şi se preconizează că va continua să crească şi în următorii ani, având în vedere caracterul tot mai sofisticat al serviciilor de internet şi al nevoilor întreprinderilor. 60 % din gospodării au acces la conectivitate de foarte mare viteză, de cel puţin 100 Mbps, iar numărul de abonamente la astfel de servicii creşte. 20 % dintre locuinţe utilizează bandă largă ultrarapidă, o cifră de patru ori mai mare decât în 2014.

UE a convenit asupra unei reforme a normelor UE din domeniul telecomunicaţiilor, prin care îşi propune să răspundă nevoilor crescânde în materie de conectivitate ale europenilor şi să stimuleze investiţiile. Suedia şi Portugalia înregistrează cel mai ridicat nivel de utilizare de bandă largă de foarte mare viteză, iar Finlanda şi Italia sunt cele mai avansate în ceea ce priveşte alocarea spectrului 5G.

Mai mult de o treime dintre cetăţenii europeni în cadrul forţei de muncă active nu au competenţe digitale elementare, cu toate că majoritatea locurilor de muncă necesită cel puţin competenţe elementare, şi doar 31 % au competenţe avansate în utilizarea internetului. În acelaşi timp, există o cerere tot mai mare de competenţe digitale avansate în toate sectoarele economiei, datorită creşterii numărului de specialişti în tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) cu 2 milioane în ultimii 5 ani în UE.

Finlanda, Suedia, Luxemburg şi Estonia sunt lideri la această dimensiune a indicelui.

83 % din cetăţenii europeni accesează internetul cel puţin o dată pe săptămână (în creştere faţă de 75 % în 2014). Pe de altă parte, numai 11 % din populaţia UE nu a fost niciodată online (în scădere de la 18 % în 2014).

Utilizarea de apeluri video şi servicii video la cerere, disponibilă pe diferite programe informatice şi aplicaţii pentru telefoane inteligente, a cunoscut cea mai mare creştere. Pentru a păstra încrederea utilizatorilor în mediul online, la 25 mai 2018 au intrat în vigoare noi norme ale UE privind protecţia datelor.

Tehnologiile digitale sunt mai prezente în întreprinderi, dar comerţul electronic înregistrează o creştere lentă. În general, cele mai performante ţări din UE în acest domeniu sunt Irlanda, Ţările de Jos, Belgia şi Danemarca, în timp ce Ungaria, România, Bulgaria şi Polonia trebuie să recupereze decalajul.

Un număr tot mai mare de întreprinderi utilizează servicii de cloud (18 % în comparaţie cu 11 % în 2014) şi platforme de comunicare socială pentru a interacţiona cu clienţii lor şi cu alte părţi interesate (21 % în comparaţie cu 15 % în 2013).

Cu toate acestea, numărul IMM-urilor care îşi vând bunurile şi serviciile în mediul online a stagnat, menţinându-se în ultimii ani la 17 %.

Pentru a impulsiona comerţul electronic în UE, Uniunea a propus o serie de măsuriCăutaţi traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, de la sporirea transparenţei preţurilor de livrare a coletelor la simplificarea normelor privind TVA şi contractele digitale. Începând cu 3 decembrie 2018, consumatorii şi întreprinderile pot identifica cele mai bune oferte online în întreaga UE fără a fi discriminaţi în funcţie de cetăţenie sau de reşedinţă.

În ceea ce priveşte serviciile publice digitale, ce intră sub incidenţa reglementărilor UE, se observă o tendinţă de convergenţă între statele membre pentru perioada 2014-2019.

64 % dintre utilizatorii de internet care trimit formulare administraţiei lor publice utilizează acum canalele online (faţă de 57 % în 2014), ceea ce demonstrează avantajul procedurilor online faţă de alte proceduri care implică mai multă birocraţie.

În aprilie 2018, Comisia a adoptat iniţiative referitoare la reutilizarea informaţiilor din sectorul public şi la e-sănătate, care vor îmbunătăţi semnificativ serviciile publice online transfrontaliere în UE.

În ceea ce priveşte utilizarea serviciilor publice digitale, inclusiv a serviciilor de e-sănătate şi de guvernare electronică, Finlanda şi Estonia au înregistrat cele mai mari punctaje în cadrul indicelui.

Marţi a mai fost făcut public şi Tabloul de bord privind femeile în domeniul digital, care demonstrează că ţările UE competitive în domeniul digital sunt de asemenea lideri în participarea femeilor la economia digitală.

Finlanda, Suedia, Luxemburg şi Danemarca au cele mai mari punctaje în ceea ce priveşte participarea femeilor la economia digitală. Cu toate acestea, disparitatea de gen persistă la nivelul UE în ceea ce priveşte utilizarea internetului, competenţele digitale, precum şi competenţele de specialitate şi ocuparea unui loc de muncă în sectorul TIC, cele mai mari inegalităţi observându-se la acestea din urmă: numai 17 % dintre specialiştii în domeniul TIC sunt femei, iar acestea câştigă în continuare cu 19 % mai puţin decât bărbaţii. În plus, numai 34 % dintre ´absolvenţii de STIM (ştiinţe, tehnologie, inginerie şi matematică) sunt femei, un număr care trebuie să crească în următorii ani.

Indicele economiei şi societăţii digitale (DESI), calculat anual, măsoară progresele realizate de statele membre ale UE în direcţia unei economii şi a unei societăţi digitale, în principal pe baza datelor furnizate de Eurostat. Acesta ajută ţările din UE să identifice sectoarele care necesită investiţii şi măsuri prioritare. DESI este, de asemenea, instrumentul-cheie utilizat pentru analizarea aspectelor digitale în cadrul semestrului european.

DESI include o analiză detaliată a politicilor digitale naţionale, oferind astfel o imagine de ansamblu asupra progreselor şi a punerii în aplicare a politicilor de către statele membre. La aceste rapoarte este anexat un capitol mai detaliat consacrat sectorului telecomunicaţiilor din fiecare stat membru. Pentru ca rezultatele statelor membre să poată fi comparate cu mai mare uşurinţă, DESI cuprinde, de asemenea, analize comparative între ţări în următoarele domenii: conectivitatea, competenţele, utilizarea serviciilor de internet, adoptarea tehnologiei digitale de către întreprinderi, serviciile publice digitale, investiţiile în cercetare şi dezvoltare şi în inovare consacrate tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi utilizarea de către statele membre a fondurilor disponibile pentru cercetare şi inovare în cadrul programului Orizont 2020.

În timpul mandatului Comisiei Juncker, UE a convenit asupra a 28 dintre cele 30 de propuneri legislative menite să elimine barierele şi să creeze o piaţă unică digitală, în beneficiul tuturor cetăţenilor şi întreprinderilor europene. Pentru a consolida investiţiile în infrastructuri şi competenţe esenţiale, Comisia a prezentat propuneri de investiţii direcţionate pentru perioada 2021-2027, care trebuie aprobate de statele membre ale UE şi de Parlamentul European.

Citește și: