Andrei Luca POPESCU
Ioana Bojan
Iuliana Enache
36493 vizualizări 8 dec 2011

UPDATE 16.00 Traian Băsescu face declaraţii despre implicarea României în noul Tratat - LIVE TEXT

"Miza pentru noi a fost să fim parte a proceselor care se vor desfăşura în interiorul eurozonei", a spus preşedintele Băsescu. El a explicat că România este "extrem de dependentă" de tot ce se întâmplă în zona Euro: economia, finanţarea împrumuturilor şi exporturile României depind de evoluţia monedei unice.

"Deşi nu suntem un stat membru al zonei Euro, suntem extrem de dependenţi de statele euro", a spus Băsescu.

Preşedintele a mai explicat că acordul va fi redactat de către experţii europeni până la sfârşitul lunii decembrie, apoi statele care doresc trebuie să semneze acest acord cel mai târziu până la sfârşitul lunii martie 2012. "În situaţia în care Marea Britanie îşi va modifica poziţia, se va reacţiona imediat", a spus Băsescu.

Preşedintele Băsescu a explicat că, pentru introducerea prevederii că deficitul structural anual nu poate depăşi 0,5%, România va fi nevoită să îşi modifice Constituţia, pentru că nu există o altă lege echivalentă care să poată cuprinde această obligaţie. "România nu are un astfel de act normativ şi nici un politician nu ar trebui să fie tentat să se joace cu termenii", a spus preşedintele, menţionând că doar Curtea de Justiţie a Uniunii Europene poate stabili dacă există o lege echivalentă Constituţiei unui stat.

Citeşte aici declaraţiile lui Traian Băsescu despre Olanda

"Iată cum a venit UE şi ne spune, domnule preşedinte, ai fost inspirat că ai trimis în Parlament proiectul de Constituţie de mai multe luni", a mai spus Băsescu.

Preşedintele a explicat că România şi celelalte 5 state non-euro care au decis să ia parte la acest acord trebuie să contribuie cu 50 de miliarde de euro la fondul suplimentar pentru FMI. Cu toatea acestea, România nu va plăti nici un ban suplimentar: "Statele care sunt într-un acord cu FMI nu trebuie să contribuie cu bani la Facilitate".

Băsescu spune însă că "România nu ar fi incapabilă să participe" la această contribuţie. "Avem soluţii, nu suntem o ţară neputincioasă, care nu ar putea să reacţioneze la salvarea unei situaţii". Citeşte aici declaraţiile integrale

UPDATE 15:40 Angela Merkel face declaraţii. Le puteţi vedea LIVE aici

UPDATE 15.25 Jurnaliştii britanici de la Sky News au surprins cele mai grăitoare şi amuzante imagini ale summitului de la Bruxelles. Ei l-au surprins pe preşedintele Franţei Nicolas Sarkozy cum refuză să dea mâna cu premierul britanic David Cameron.

UPDATE 14.30 Suedia, Cehia şi Ungaria sunt de acord să ia parte la noul Tratat

Suedia, Cehia şi Ungaria s-au alăturat celorlalte 23 de state care vor semna tratatul de guvernanţă fiscală, singura ţară din UE care nu participă la acord fiind astfel Marea Britanie, potrivit unei variante în lucru a comunicatului de la finalul summit-ului UE de joi şi vineri, citată de Reuters.

Decizia pare să izoleze şi mai evident Marea Britanie, care şi-a folosit joi dreptul de veto pentru a bloca modificarea Tratatului UE.

"Şefii de stat sau de guvern din Bulgaria, Cehia, Danemarca, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Suedia au indicat posibilitatea de a participa la acest proces (încheierea unui nou tratat - n.r.), după consultarea parlamentelor, acolo unde este cazul", se spune în document.

UPDATE 14.15 În aşteptarea discursului preşedintelui Traian Băsescu, de la finalul lucrărilor Consiliului European, nu este încă limpede dacă România va fi nevoită să cotizeze bani suplimentari la FMI, ca urmare a faptului că s-a obligat să participe la Tratatul de integrare fiscală a Zonei Euro.

Economistul şef al BNR, Valentin Lazea, este de părere că va fi nevoie de o sumă suplimentară: "Nu se poate să ai mese gratuite". În acelaşi timp, premierul Emil Boc susţine că, dat fiind că România are deja încheiat un acord cu FMI, nu va fi nevoită să cotizeze în plus.

UPDATE 14.00 Valentin Lazea, economistul şef al BNR: "Nu se poate să ai mese gratuite"

Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale a României, este de părere că decizia summit-ului UE privind întărirea regulilor fiscale ar putea avea un efect favorabil asupra economiei României pentru că va duce la disciplinarea politicilor macroeconomice. Citeşte mai departe

UPDATE 13.40 Emil Boc: Cine are acord cu FMI nu plăteşte bani suplimentari

Premierul Emil Boc a declarat, într-un interviu pentru postul public de radio, că România nu va fi nevoită să cotizeze bani suplimentari la FMI, în urma acordului pe care s-a obligat să-l respecte.

"Din datele pe care le am la acest moment, concluzia este că ţările care sunt într-un acord cu FMI nu contribuie la acest fond suplimentar, dar vom aştepta concluziile UE pentru a vedea dacă se menţine acest punct de vedere", a spus Emil Boc, la postul public de radio.

România susţine regula unui deficit bugetar de maxim 3% din PIB şi a unei datorii publice de cel mult 60%, cu impunerea mecanismelor de conformare şi sancţiuni pentru nerespectarea acestor limite, considerând că problemele actuale ale UE au fost generate de politicieni populişti, a spus premierul Boc.

UPDATE 13.15 Banca Naţională a României trebuie să contribuie, împreună cu celelalte cinci bănci centrale ale statelor non-euro, cu 50 de miliarde euro

Statele UE din afara zonei euro, inclusiv România, ar trebui să contribuie, prin băncile centrale, cu 50 miliarde euro la împrumuturile în valoare totală de 200 miliarde euro pe care Uniunea Europeană vrea să le acorde Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru combaterea crizei. Citeşte mai departe

UPDATE 11.00 România şi alte cinci state care nu fac parte din eurozonă au acceptat să respecte prevederile noului Tratat de integrare fiscală

Ţările din zona euro şi alte şase state din afara blocului monetar, printre care şi România, vor încheia, până în luna martie, un tratat interguvernamental care vizează consolidarea şi intregrarea fiscală puternică la nivelul UE.

Acordul presupune în principal reglementări fiscale pentru echilibrarea bugetelor şi coordonarea politicii economice la nivel european, potrivit comunicatelor transmise vineri de Consiliul Uniunii Europene după discuţiile de joi de la summit-ul de la Bruxelles.

Printre obligaţiile pe care şi România va trebui să le respecte se numără modificarea Constituţiei sau a unei legi fundamentale echivalente, pentru a include obligaţia de a nu depăşi un deficit bugetar anual de 3% din PIB, dar şi contribuţia financiară suplimentară la FMI. Statele semnatare ale acordului trebuie să strângă 200 de miliarde de euro, pentru FMI, prin acorduri bilaterale. Citeşte mai departe

UPDATE 07.46 David Cameron consideră refuzul de revizuire a tratatului o decizie dificilă dar bună

Premierul britanic David Cameron a justificat vineri dimineaţă la Bruxelles refuzul său de modificare a tratatului UE, vorbind despre o "decizie dificilă dar bună", deoarece intersul Marii Britanii nu era protejat, relatează AFP.

"Dacă nu poţi obţine siguranţă în interiorul tratatului, este mai bine să rămâi în afară", a apreciat premierul în cadrul unei conferinţe de presă la încheierea primei zile a summitului de la Bruxelles. Citeşte mai departe

UPDATE 07.17 Angela Merkel: Rezultatul "bun" al summitului va permite euro să îşi recâştige credibilitatea

Cancelarul german, Angela Merkel, a apreciat vineri că summitul european pe tema crizei euro a ajuns la un "rezultat bun" care trebuie să permită euro să îşi recâştige "credibilitatea", relatează AFP.

"Am ajuns, după negocieri îndelungi la un rezultat bun", a declarat ea la încheierea primei zile a summitului de la Bruxelles, unde s-a ajuns la un acord de principiu privind consolidarea disciplinei bugetare din ţările Uniunii monetare. Citeşte mai departe

Vedeţi aici declaraţia comună a liderilor europeni după întâlnirea de joi noapte

UPDATE 07.10 BCE va gestiona fondurile de salvare din zona euro

Banca Centrală Europeană (BCE) va administra actualul Fond de salvare din zona euro (FESF) şi, pe viitor, Mecanismul european de stabilitate (MES), ce urmează să îi succeadă primului în 2012, a anunţat vineri preşedintele francez Nicolas Sarkozy la Bruxelles, relatează AFP.

"Am ajuns la un alt acord, pot să vi-l anunţ, Banca Centrală este cea care va gestiona FESF şi MES", a declarat Sarkozy în faţa presei la încheierea primei zile a summitului de la Bruxelles, precizând că această decizie a fost luată la propunerea preşedintelui BCE, Mario Draghi. Citeşte mai departe

UPDATE 07.03 Sarkozy: Acordul privind disciplina bugetară, încheiat în 17 din cauza refuzului M.Britanii

Noul acord pentru consolidarea disciplinei bugetare în zona euro va fi adoptat de 17 state membre ale zonei euro şi de ţări voluntare din cauza refuzului Marii Britanii, care a impus "condiţii inacceptabile", a declarat vineri Nicolas Sarkozy, citat de AFP. Citeşte mai departe

UPDATE 06.58 Eşec al unui acord pe tema euroobligaţiunilor în zona euro

Statele din zona euro nu au reuşit să ajungă la un acord, vineri, pentru emiterea, chiar şi într-un viitor îndepărtat, a euroobligaţiunilor pentru mutualizarea datoriilor, a declarat preşedintele UE Herman Van Rompuy, după o noapte de tratative, relatează AFP.

"Nu avem un acord în această noapte pe acest subiect", a recunoscut el în faţa presei la Bruxelles, adăugând că liderii Uniunii monetare au cerut instituţiilor europene să-şi "continue" lucrările pe această temă. Citeşte mai departe

UPDATE 06.47 Noul acord pentru consolidarea disciplinei bugetare va include 23 de ţări, anunţă Van Rompuy

Noul acord pentru consolidarea disciplinei bugetare în zona euro va fi închiat de cele 17 state membre ale acesteia, cărora li se vor alătura alte şase ţări care nu aderă la moneda comună, a declarat vineri preşedintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy, citat de AFP.

"Cele 17 membre ale zonei euro plus alte şase ţări vor încheia un acord interguvernamental", a declarat el presei, după o noapte de negocieri, fără a numi ţările respective. Citeşte mai departe

UPDATE 06.46 Băncile nu vor mai obligate să contribuie la restructurarea datoriilor

Ţările din zona euro au convenit să renunţe la solicitările impuse băncilor private de a contribui sistematic pe viitor la planurile de restructurare a datoriei statelor cu probleme, aşa cum s-a întâmplat în Grecia, relatează AFP.

Un acord în acest sens a fost încheiat în privinţa modalităţilor "de participare a sectorului privat", pe viitor, la planurile de salvare ale ţărilor ameninţate de intrare în imposibilitate de plată, a anunţat vineri preşedintele UE, Herman Van Rompuy, la încheierea primei zile a summitului UE de la Bruxelles. Citeşte mai departe





UPDATE 06.41 Zona euro intenţionează să acorde FMI 200 de miliarde de euro

Statele din zona euro intenţionează să furnizeze Fondului Monetar Internaţional (FMI) 200 de miliarde de euro, a declarat vineri preşedintele francez Nicolas Sarkozy, banii urmând să fie folosiţi pentru susţinerea ţărilor cu probleme din Uniunea monetară, relatează AFP.

"Am decis să analizăm posibilitatea unei suplimentări cu 200 de miliarde de euro" a resurselor FMI, a declarat el în cadrul unei conferinţe de presă. Citeşte mai departe

UPDATE 06.38 Preşedintele BCE apreciază drept "foarte bun" rezultatul summitului de la Bruxelles

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE) Mario Draghi a calificat, vineri, drept un "rezultat foarte bun pentru zona euro" deciziile adoptate la summitul de la Bruxelles pe tema crizei datoriilor, relatează AFP.

"Este un rezultat foarte bun pentru zona euro", a declarat el la încheierea primei zile a reuniunii. "Este baza unui pact bugetar cu mai multă disciplină în cadrul politicilor economice ale statelor membre", a declarat el. Citeşte mai departe

UPDATE 05.36 Liderii europeni renunţă la proiectul de modificare a Tratatului UE - diplomaţi

Liderii europeni nu au reuşit vineri dimineaţă să ajungă la un acord privind o modificare a Tratatului UE pentru toate cele 27 de state membre, pentru a reforma zona euro, şi explorează în prezent opţiunea unui acord limitat numai la ţările Uniunii monetare, au declarat diplomaţi citaţi de AFP.

Potrivit uneia dintre sursele intervievate de AFP, negocierile purtate în cadrul summitului UE de la Bruxelles s-au blocat cu Marea Britanie, care a pus mai multe condiţii pentru a fi de acord. Citeşte mai departe

UPDATE 01.48 Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a declarat, la summitul de la Bruxelles, că "eşecul de a ajunge la o înţelegere este un lux pe care nu ni-l permitem", notează CNN. "Este datoria noastră, nu avem încotro. Uniunea Europeană nu are altă şansă", a mai precizat el.

Cancelarul german Angela Merkel a spus că ţările din zona euro trebuie să lase deoparte "egoismul naţional" şi să găsească o soluţie pentru criza în care se găseşte continentul.

UPDATE 00.59 Acord al liderilor UE privind principiul unei consolidări a disciplinei bugetare

Liderii statelor Uniunii Europene au convenit joi seara, în cadrul unui summit la Bruxelles, asupra principiului unui "pact bugetar" care să prevadă consolidarea netă a disciplinei în zona euro, au declarat surse diplomatice europene, citate de AFP.

"Există un acord pe fond", dar "şefii de state şi de Guverne nu au discutat încă forma juridică" pe care o vor lua aceste reforme, un subiect care riscă să pună probleme, a declarat unul dintre diplomaţii citaţi. Citeşte mai departe

UPDATE 22.15 Şefii de stat şi de Guvern ai Uniunmii Europene (UE) au deschis joi seara la Bruxelles un summit crucial, în cadrul căruia încearcă să găsească soluţii atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, la criza datoriilor care ameninţă zona euro, relatează AFP.

Reuniunea a început cu puţin înainte de ora locală 20.00 (21.00, ora României), cu un dineu care va dura până joi noaptea târziu, potrivit unui diplomat.

Summitul va continua vineri cu discuţii referitoare la modificarea tratatelor UE, solicitată de Germania, în vederea unei consolidări a disciplinei bugetare, dar şi asupra unor măsuri pe termen mai scurt destinate creării unor mecanisme de apărare eficiente împotriva crizei.

Programul serii a început cu o oră mai devreme, printr-o reuniune restrânsă a comitetului principalilor lideri europeni, cunoscut sub numele de "Grupul de la Frankfurt", desemnând oraşul în care a avut loc prima reuniune de acest tip.

La aceasta au participat preşedintele francez Nicolas Sarkozy, cancelarul german Angela Merkel, directoarea Fondului Monetar Internaţional (FMI) Christine Lagarde, preşedintele UE Herman Van Rompuy, preşedintele Comisiei Europene (CE) Jose Manuel Barroso şi liderul miniştrilor de Finanţe din zona euro Jean-Claude Juncker.

Preşedintele Bănci centrale Europene (BCE) Mario Draghi li s-a alăturat un pic mai târziu. El a temperat, joi, speranţele într-o intervenţie masivă a instituţiei pe care o conduce împotriva crizei, invitând Guvernele să "facă maximum".

La sosire, Lagarde a promis că FMI va "participa" la "eforturile" zonei euro împotriva crizei datoriilor.

"Euro a pierdut în credibilitate, această credibilitate a euro trebuie să fie restabilită, iar în acest scop noi trebuie să spunem clar că acceptăm angajamente suplimentare" în materie bugetară, a declarat Angela Merkel, la sosire.

Summitul se anunţă dificil, după ce Berlinul şi Parisul nu au reuşit să aplaneze toate dezacordurile asupra mijloacelor de consolidare a disciplinei bugetare, în paralel cu o sporire a solidarităţii între statele din zona euro.

Modificarea tratatului UE în vederea stabilirii unei discipline bugetare ferme, care necesită un vot unanim din partea celor 27 de ţări membre, se confruntă şi cu opoziţii. "Nu dispun de o susţinere pentru modificarea tratatului" în Suedia, a anunţat la sosire premierul suedez Fredrick Reinfeldt.

Astfel, Berlinul şi Parisul ar putea să orienteze spre un acord interguvernamental limitat doar la ţările din zona euro.

UPDATE 20.25 Băncile europene au nevoie de capital suplimentar cumulat de 114,7 miliarde de euro, cu 8 miliarde de euro mai mult decât estimările iniţiale, pentru a respecta noile prevederi introduse ca reacţie la criza datoriilor suverane din zona euro, potrivit Autorităţii Bancare Europene (EBA).

Astfel, băncile din Grecia au nevoie de 30 de miliarde de euro, cele din Italia 15,4 miliarde de euro, dintre care UniCredit cu 7,9 miliarde de euro, iar cele din Germania 13,1 miliarde de euro, se arată într-un comunicat al EBA.

Agenţia precizează că pachetul pentru Grecia a fost definit în baza programului cu UE şi FMI, pentru a nu intra în contradicţie cu acordurile deja încheiate. Programul de asistenţă defineşte deja un set de ţinte pentru bănci, inclusiv obiective cantitative pentru rata Tier1, care sunt monitorizate regulat.

Din acest motiv, datele referitoare la băncile elene nu vor fi dezvăluite, se arată în comunicat.

Datele privind băncile germane sunt de peste două ori mai mari comparativ cu nivelul iniţial de 5,2 miliarde de euro, estimat de EBA în octombrie. Deutsche Bank are nevoie de 3,2 miliarde de euro, iar Commerzbank de 5,3 miliarde de euro.

Necesarul suplimentar de capital al băncilor austriece este de 3,9 miliarde de euro, iar pentru cele din Franţa de 7,3 miliarde de euro.

EBA precizează că o mare parte din necesarul de fonduri al băncilor din Austria este atribuibil Volksbank şi trebuie considerat pro-forma. Acest grup se află într-un amplu proces de restructurare şi de evaluare a modelului de afaceri, în urma căruia va deveni o bancă regională.

Erste Group a precizat într-un comunicat că, potrivit estimărilor EBA, banca are nevoie de capital suplimentar de 743 milioane de euro, confirmând cifra preliminară anunţată la sfârşitul trimestrului al treilea. Erste va îndeplini cerinţele prin câştiguri reportate şi prin vânzarea selectivă de active non-core, dar fără a apela la ajutor din partea statului.

Pe baza metodologiei EBA, indicele Core Tier 1 al Erste Group s-a situat la 8,4% în al treilea trimestru din 2011.

În cazul băncii Raiffeisen, capitalul suplimentar necesar este de 2 miliarde de euro.

Suma referitoare la suplimentarea capitalului băncilor franceze, de 7,3 miliarde de euro, este cu 1,5 miliarde de euro sub estimarea anterioară a EBA. Societe Generale trebuie să îşi majoreze capitalul cu 2,1 miliarde de euro, iar BNP Paribas cu 1,47 miliarde de euro.

În Spania, băncile vor avea nevoie de capital de suplimentar de 26 de miliarde de euro, din care Banco Santander de 15 miliarde de euro.

În privinţa băncilor din Cipru, care vor avea nevoie de 3,5 miliarde de euro, Marfin Popular Bank trebuie să îşi majoreze capitalul cu 1,9 miliarde de euro, iar Bank of Cyprus cu 1,56 miliarde de euro.

Autoritatea estima în urmă cu două luni că 71 de instituţii financiare europene vor avea nevoie de 106 miliarde de euro pentru a putea ajunge la o rată de adecvare a capitalului Tier 1 de 9%, până la sfârşitul lui iunie 2012.

"Datele vin ca o uşurare pentru unele persoane care se aşteptau ca necesarul de capital suplimentar să se dubleze", a declarat Neil Smith, analist la banca WestLB din Dusseldorf, Germania, citat de Bloomberg.

Deficitul de capital identificat se bazează pe datele aferente lunii septembrie şi nu va mai fi modificat.

Vânzările de obligaţiuni suverane nu vor influenţa nivelul de capital necesar în iunie 2012, precizează EBA.

EBA a dat băncilor mai mult timp pentru prezentarea planurilor de strângere a fondurilor suplimentare, prelungind termenul de la 25 decembrie la 20 ianuarie.

"Aceste planuri trebuie convenite cu autorităţile naţionale de reglementare şi prezentate şi discutate cu EBA şi alte autorităţi competente", potrivit EBA.

Autoritatea a respins apelurile de prelungire a termenului limită de 30 iunie 2012 pentru aducerea capitalului la nivelul stabilit.

UPDATE: Liderii europeni a început să sosească la dineul informal care precede lucrările Consiliului European, de vineri şi sâmbătă. Întâlnirea începe la 20.30, ora României şi va dura aproximativ patru ore. Vineri dimineaţă are loc un alt eveniment, pus în umbră de criza Euro: Croaţia semnează tratatul de aderare la Uniunea Europeană.

Liderii zonei Euro se întâlnesc astăzi într-o sesiune de negociere restrânsă, înaintea Consiliului European care are loc la Bruxelles, vineri şi sâmbătă, pentru a încerca să ajungă la o înţelegere privind măsurile pentru aducerea pe linia de plutire a monedei unice. La întâlnirea restrânsă vor participa Angela Merkel, Nicolas Sarkozy, şeful Băncii Centrale Europene, italianul Mario Draghi, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker (şeful miniştrilor de finanţe ai zonei Euro), şeful Consiliului European Herman van Rompuy şi şeful Comisiei Europene Jose Manuel Barroso.

Liderii europeni se află sub o presiune imensă din partea pieţelor, care nu mai au încredere să investească în finanţarea datoriilor statelor Euro. Ei trebuie să găsească rapid un plan de salvare, care să aibă efecte imediate, în contextul în care agenţia de rating Standard&Poor's a anunţat ieri că pune sub observaţie ratingul celor 17 state Euro.

Ratingurile acordate de agenţia Standard&Poor's statelor Euro

Ieri, preşedintele francez Sarkozy a avertizat că "Europa nu a ieşit încă din criză" şi că "riscul unei explozii este pregnant, atât timp cât deciziile luate împreună cu Angela Merkel nu sunt implementate", relatează AFP.

Cu toate acestea, şansele de a ajunge la o soluţie de compromis nu sunt prea ridicate. O sursă din Guvernul Germaniei a declarat pentru AFP că "mai mulţi parteneri nu au înţeles încă gravitatea situaţiei" în care se află Uniunea Euopeană. Austria s-a alăturat şi ea pesimismului german. Cancelarul Werner Faymann le-a spus parlamentarilor de la Viena că summitul care începe vineri "nu-şi va atinge scopul de a crea un zid de protecţie complet pentru eurozonă, în următorii trei până la cinci ani".

SUA şi-au exprimat speranţele ca Europa să "reuşească". Şeful Trezoreriei americane, Timothy Geithner, i-a spus ministrului de Finanţe francez Francois Baroin, "cât de important este pentru SUA şi pentru celelalte state ale lumii ca Europa să reuşească (să ajungă la o soluţie)". Baroin s-a arătat optimist, spunând că "nici Angela Merkel, nici Nicolas Sarkozy nu se vor ridica de la masă fără să semneze un acord puternic".

La începutul acestei săptămâni, liderii Franţei şi Germaniei, poreclit cuplul "Merkozy", au anunţat un plan de reformă a zonei Euro, care ar implica schimbări ale Tratatului UE. Măsurile ar urma să asigure "disciplina bugetară, precum şi o creştere (economică) mai puternică şi o competitivitate mărită". Printre măsuri se numără angajamentul fiecărui stat, prin modificarea constituţiilor naţionale, că nu se va depăşi un deficit bugetar de 3% din PIB.

Cele patru mari bătălii care stau în calea salvării Euro

Jurnaliştii de la Financial Times susţin că vremea "soluţiilor de cârpeală" pentru zona Euro a trecut şi că summitul care începe vineri este unul ieşit din comun. Liderii europeni sunt forţaţi să ia decizii rapide, cu implicaţii fundamentale pentru modul în care funcţionează UE. Pentru multe dintre cele 17 state din zona Euro, acest lucru înseamnă să renunţe la unele privilegii care ţin de suveranitatea naţională. FT a identificat patru puncte de ciocnire între liderii europeni.

Primul punct se referă la tensiunea pe care o creează termenii de "solidaritate" şi "disciplină". Există o discrepanţă clară între contributorii nordici la bugetul Europei şi statele din sud şi din est, care se bucură de banii respectivi. Nu e vorba doar de cash, ci şi de o discrepanţă în ce priveşte mentalitatea economică a acestor două zone geografice.

Germania, învăţată cu o cultură a disciplinei monetare şi a unei valute puternice, nu vrea ca Uniunea Europeană să devină o "uniune de transfer", unde ţările puternice să garanteze datoriile partenerilor cheltuitori. Pe de altă parte, Franţa şi aliaţii săi din sud insistă că preţul pentru "disciplină" este solidaritatea. În traducere, acest lucru ar însemna ca Banca Centrală Europeană să intervină mult mai agresiv în piaţa de bonduri.

Cantitatea de eurobonduri cumpărată de Banca Centrală Europeană nu a crescut semnificativ (sursa WSJ)

A doua disensiune la nivelul Uniunii se referă la statele Euro versus statele non-Euro. Scorul este de 17 la 10, iar puternica Mare Britanie se află în tabăra fără Euro. Cele mai multe state care nu au monedă Euro speră să atingă acest statut în viitor, deci nu sunt de acord cu reguli impuse de celelalte 17 state, fără să aibă nici un cuvânt de spus. România se numără şi ea printre aceste state.

Al treilea punct de ruptură apare între "federalişti" şi "naţionalişti". Cele două mentalităţi se luptă de ani de zile în interiorul Uniunii Europene. Unul dintre subiectele de bătaie este discrepanţa dintre "metoda comunităţii", prin care insituţiile UE precum Comisia Europeană sau Parlamentul European au un rol de bază, şi "interguvernamentalism", principiu prin care guvernele naţionale au rolul principal. De când UE s-a extins înspre Est, acest al doilea principiu pare să fi avut de câştigat.

De aceea, Germania vrea un Tratat european agreat de toate cele 27 de membre UE, în care instituţiile europene să aibă puteri directe asupra disciplinei bugetare. Dacă modificările Tratatului ar fi agreate doar de cele 17 state Euro, această forţă instituţională ar fi mult redusă. Franţa şi Marea Britanie sunt însă adeptele celeilalte mentalităţi, în care guvernele naţionale au ultimul cuvânt.

Cea de-a patra tensiune apare între suveranitatea naţională a statelor membre şi suveranitatea reprezentată la Bruxelles. Dacă zona Euro se îndreaptă către o "uniune fiscală", înseamnă că suveranitatea parlamentelor naţionale asupra bugetelor scade, ceea ce înseamnă ştirbirea puterii naţionale.

Ironia, remarcă jurnaliştii FT, este că autorii legitimi ai integrării reale a Uniunii Europene, aşa cum nu s-a mai întâmplat niciodată până acum, nu sunt politicienii, ci criza financiară şi pieţele de capital. Problema politicienilor este acum să dea un răspuns credibil şi legitim, care să nu le strice Uniunea.

Băncile centrale se pregătesc deja de viaţa fără Euro

Mai multe bănci centrale din Europa au început deja să ia în calcul eşecul liderilor europeni de a ajunge la o soluţie şi dau semne că se pregătesc pentru situaţii ipotetice, deocamdată, în care unele state părăsesc zona Euro sau moneda dispare cu totul, conform Wall Street Journal.

În Irlanda, Banca Centrală evaluează dacă are nevoie de acces la mai multe facilităţi de tipărire de bancnote, în caz că renunţă la Euro.

Elveţia caută puncte de referinţă suplimentare de referinţă pentru francul elveţian, în afară de Euro. În Marea Britanie, au apărut îngrijorări faţă de cererea crescută de prese de tipărit bani. Grecia are deja propria facilitate de a tipări bani şi a anunţat că nu caută să şi-o sporească.

Letonia caută alte valute naţionale pentru a-şi susţine lat-ul, în caz că zona Euro se rupe. Bosnia caută de asemenea alte monede pentru a-şi susţine marca convertibilă, temându-se de acelaşi scenariu. Muntenegru, deşi nu face parte oficial din zona Euro, dar foloseşte moneda Euro, ia în calcul o nouă monedă naţională. Problema ar fi că statul nu are capacitatea de a tipări bani.

Miercuri, J.P Morgan Chase a publicat un raport în care recomanda investitorilor şi companiilor să ia măsuri de protecţie pentru a preveni un colaps al monedei euro, deşi susţine că probabilitatea ca acest lucru să se întâmple este de doar 20%. Raportul arată însă că mulţi clienţi pariază împotriva euro, cumpărând derivate valutare în acest sens.

Citește și: