Gandul.info
Loredana VOICULESCU
16273 vizualizări 28 apr 2013

România deţine cea mai mică reţea de autostrăzi pe cap de locuitor din Uniunea Europeană. Doar 2,4 centimetri de autostradă pe cap de locuitor, de trei ori mai puţin decât bulgarii şi de opt ori mai puţin decât germanii. Datele reies din calculele gândul pe baza celor mai recente informaţii  Eurostat.

Cea mai mare densitate de autostrăzi pe cap de locuitor se înregistrează în Slovenia, cu 37,3 cm pe locuitor, urmată de Spania, cu 31 cm şi Cipru - 29,8 cm.

Gândul a încercat să contacteze mai mulţi dintre miniştrii de resort pentru a-i întreba cum explică cei 2,4 cm de autostradă pe cap de locuitor. Dan Şova, ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional vorbeşte despre "incompetenţa foştilor miniştri ai Transporturilor” şi procedurile greoaie de atribuire a contractelor de la Compania Naţională de Autostrăzi, pentru care "vina este a CNADNR, de sus până jos". 

Radu Berceanu, fost ministru al Transporturilor, susţine că "explicaţii pot fi foarte multe, dar în general ţin de bani".

Între 2007 şi 2012 CNADNR a avut la dispoziţie 4 miliarde de euro pentru autostrăzi şi alte aproape 3,6 miliarde de euro pentru reabilitarea de drumuri naţionale. În aceeaşi perioadă, reţeaua de şosele a României a crescut cu 267 de kilometri de autostrăzi şi circa 1.500 de kilometri de drumuri naţionale reabilitate şi variante de ocolire, potrivit Ziarului Financiar.

Densitatea de autostrăzi pe cap de locuitor*

Sursa: Eurostat, calcule gândul pe baza datelor Eurostat disponibile* ( pentru Grecia, Letonia şi Malta, Eurostat nu are date privind lungimea autostrăzilor în perioada 2004-2011)

Pe de altă parte, o analiză Eurostat publicată anul trecut, pe baza datelor din 2009, a raportat lungimea autostrăzilor din UE la suprafaţa diferitelor regiuni ale statelor (km / 1.000 km pătraţi).

Astfel, după cum se poate observa şi pe harta de mai jos, în patru din cele opt regiuni de dezvoltare ale României densitatea de autostrăzi este zero, în două dintre ele densitatea este de mai mică de 5 km/1000 km pătraţi, în regiunea Sud Muntenia, densitatea este între 5 şi 20 de km de autostradă la 1.000 km pătraţi. Excepţie face regiunea Bucureşti-Ilfov, unde densitatea este între 20 şi 35 km/ 1.000 km pătraţi.

Sursa: Eurostat

Marea Britanie şi Germania - cea mai mare densitate de autostrăzi pe km pătrat

Aceeaşi analiză Eurostat relevă faptul că la polul opus sunt ţări precum Germania, Marea Britanie, Spania.

“În termeni relativi, între 1990 şi 2009 extinderea cea mai importantă a sistemului de autostrăzi a avut loc în Ungaria, în regiunea Eszak-Magyarorszag (+3.171%), urmată de regiunea de sud-est a Irlandei (1.678%). Cu toate acestea, aceste rate de creştere impresionante sunt explicate prin reţeaua de autostrăzi foarte mici din aceste regiuni în 1990”, se arată în studiul Eurostat.

În termeni absoluţi însă, situaţia stă diferit. Opt din cele nouă regiuni care au înregistrat cele mai mari schimbări se află în Spania. Principalele creşteri s-au înregistrat în Andalucia (1708 km de autostrăzi între 1990 şi 2009), Castilla y León (1616 km) şi Castilla-La Mancha (1193 km).

Însă de departe cele mai mari densităţi de autostrăzi se află în jurul capitalelor europene şi ale altor oraşe mari, în marile aglomerări urbane şi industriale din jurul porturile maritime majore.

Principalele zone industrializate cu densitate mare de autostrăzi pe kilometrul pătrat includ partea de nord-vest a Marii Britanii (zona Greater Manchester: 139 km/1000 km pătraţi în 2009 şi Merseyside: 100 km/1000 km pătraţi), în Germania, Ruhrgebiet (Düsseldorf: 123 km/1000 km patraţi ) şi regiunea Rhein-Main (Köln: 76 km/1000 km pătraţi, Darmstadt: 64 km/1000 km pătraţi).

Reţeaua de autostrăzi din Uniunea Europeană

Sursa Google Maps

UE are în total circa 65.100 de km de autostrăzi

La nivelul celor 27 de state ale UE există 5.000.000 km de drumuri, din care 65.100 km de autostrăzi, 212.800 km de linie ferată şi 42.709 km de căi navigabile. Investiţia totală în infrastructura de transport din UE în perioada 2000-2006 a fost de 859 de miliarde de euro, potrivit celor mai recente date ale Comisiei Europene.

Lungimea totală a autostrăzilor din UE:

Sursa: Eurostat//Lungimea totală a autostrăzilor

Deşi autostrăzile constituie doar o mică parte din întreaga reţea de drumuri de la nivelul Uniunii Europene, lungimea lor s-a triplat în ultimii 30 de ani. În anul 2000, cea mai extinsă reţea de autostrăzi din interiorul UE 15 era cea din Germania, urmată de Franţa şi Spania, potrivit Eurostat.

Cum explică miniştrii români cei 2,4 centimetri pe cap de locuitor

Dan Şova, ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine, spune că vina pentru faptul că România are cea mai redusă reţea de autostrăzi din Uniunea Europeană aparţine foştilor miniştri ai Transporturilor.

“Este vorba despre incompetenţa foştilor miniştri ai Transporturilor”, crede ministrul delegat Dan Şova. Întrebat dacă România va putea recupera la acest capitol, în următoarea perioadă, el a menţionat perioada îndelungată în care comisiile de licitaţie de la CNADNR atribuie în general contractele de infrastructură.

“Dacă vom avea în continuare comisii care vor stea câte un an ca să atribuie un tronson de 20 de km, nu (nu vom recupera n.n.). Vina este a CNADNR de sus până jos”, a declarat pentru gândul Dan Şova.

Explicaţia lui Berceanu: “Mie mi-au tăiat de la investiţii 1,5 miliarde de lei”

Gândul l-a întrebat şi pe fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, cum ar explica cifra de 2,4 centimetri de autostradă pe cap de locuitor în România.

El este de părere că "explicaţii pot fi foarte multe, dar în general ţin de bani”, adăugând că toţi miniştrii români ai Transporturilor din ultimii ani, "oricât de buni sau proşti au fost", şi-au dorit ca pe timpul mandatului lor să se construiască autostrăzi, pentru că aşa erau conştienţi că "vor ieşi bine" în ochii populaţiei. Cu toate acestea, toate guvernele au tăiat de la investiţii.

"Toate guvernele când au avut probleme cu banii, au tăiat de la investiţii. Investiţiile nu fac grevă, nu te votează după 2 ani. Mie mi-au tăiat 1,5 miliarde de lei în ultima şedinţă de Guvern de dinainte de a pleca proiectul (de buget n.n.) la Parlament. Ai proiecte, dar rămâi fără bani”, a concluzionat Berceanu.

În opinia lui, lipsa finanţărilor a făcut ca lucrările la autostrăzi să dureze mai mult decât era programat, ceea ce a condus implicit la majorarea preţului final plătit de stat. „Dacă zugrăveşti în 10 zile, ai terminat şi te costă o anumită sumă. Dar dacă zugrăveşti un an, că îi mai dai bani cu ţârâita, te costă de 5 ori mai mult”, explică plastic fostul ministru al Transporturilor.

Pe de altă parte, în ultimii ani veniturile bugetare ale României nu au depăşit 31-32% din PIB, în timp ce acest nivel este mult mai mare în celelalte ţări din UE. „Alte ţări, inclusiv Bulgaria, strâng mult mai mult. Circa 37-40% din PIB, ca să nu mai vorbim cât au PIB-urile, să nu ne batem în PIB-uri”, mai arată Berceanu

Exemplul Ungariei: 30 de km de autostradă construiţi an de an

Fostul şef de la Transporturi a dat exemplu Ungaria, unde toate guvernele din ultimii 20 de ani au acordat prioritate finanţărilor de la capitolul autostrăzi.

„Ungurii nu au făcut vreodată mai mult de 30 de km de autostradă pe an, dar au făcut câte un pic, constant, fie că a fost un guvern de dreapta, fie că a fost unul de stânga”, a exemplificat el.

Harta autostrăzilor din Ungaria:

Sursa: Compania naţională de autostrăzi din Ungaria

„Ar trebui să îi întrebaţi şi pe premieri despre autostrăzi. Orice ministru al Transporturilor, oricât de bun sau de prost a fost, a vrut să facă autostrăzi, că ştia că, dacă va face, va ieşi bine, cum s-ar spune. Cel mai prost ministru al Transporturilor a fost Orban. El îl avea la acea vreme pe fratele său comisar european, dar nu a reuşit să facă Autoritatea de implementare a fondurilor europene la Ministerul Transporturilor. În 2009 nu era făcută, când am venit eu. De la Comisia Europeană mi s-a zis că <<domnule ministru, cred că cel de dinaintea dvs era eurosceptic, nici nu a vrut să discute cu mine>>. Am reuşit să recuperez întârzierile de doi ani. Când am terminat de făcut, m-au schimbat, au pus-o pe doamna Boagiu. De aici încolo vă povesteşte ea”, ne-a mai relatat Radu Berceanu.

Cât de scumpe sunt autostrăzile noastre, faţă de ale altora

Berceanu s-a arătat deranjat de relatările din presă, de-a lungul anilor, care menţionau cât de scumpe sunt autostrăzile din România, comparativ cu cele din alte state. El a ţinut să sublinieze că în costul autostrăzilor construite la noi peste o treime o reprezintă costurile cu proiectarea, mutarea utilităţilor şi exproprierile de terenuri.

„Povestea cu autostrăzile româneşti foarte scumpe şi ale altora foarte ieftine a fost şi rămâne o poveste. Când eram ministru am fost întrebat de ce nu ştiu ce autostradă este mai ieftină, şi eu am întrebat <<cu TVA sau fără?>>. Sunt ţări care şi-au făcut legislaţie şi pentru autostrăzi sau mari proiecte nu se percepe TVA. A doua întrebare la domeniul acesta cu scumpetea este cu expropriere de terenuri sau fără. La noi este o foarte mare problemă cu exproprierile. A treia întrebare este cu mutarea utilităţilor sau fără. Pentru că unele ţări au un sistem în care mută toate utilităţile şi apoi se face autostrada. Şi când întreabă cineva cât a costat autostrada, spune cât a costat autostrada în sine,  nu şi mutatea utilităţilor”, arată Berceanu.

În plus, în general, proiectarea reprezintă 10% din costul total al unui proiect de autostradă.

„O altă întrebare este cu proiectare inclusă sau fără proiectare inclusă. Noi de cele mai multe ori, în ultimii 10-15 ani, am mers pe contracte „design and build”, explică Berceanu.

„Dacă pui 10 % proiectarea, cu 24% TVA-ul, cu cel puţin 10% exproprierile, cu 10% mutarea de utilităţi, constaţi că se compară pere cu ceapă, nici măcar pere cu mere”, conchide fostul şef al Transporturilor.

Buget de peste 4 miliarde de euro în cinci ani pentru autostrăzi

Între 2007 şi 2012 CNADNR a avut la dispoziţie 4 miliarde de euro pentru autostrăzi şi alte aproape 3,6 miliarde de euro pentru reabilitarea de drumuri naţionale. În aceeaşi perioadă, reţeaua de şosele a României a crescut cu 267 de kilometri de autostrăzi şi circa 1.500 de kilometri de drumuri naţionale reabilitate şi variante de ocolire, potrivit Ziarului Financiar.

Şova: În acest vom circula pe 142 de noi km de autostradă

La jumătatea lunii martie, ministrul delegat Dan Şova anunţa că într-o lună, ar urma să fie anunţaţi câştigătorii pentru peste 100 de kilometri de autostrăzi.

Întrebat de gândul când vor fi anunţaţi aceştia, Şova nu a putut oferi joi un răspuns. “Mi-e imposibil să vă spun pentru că nu pot interveni în comisia de licitaţie (a CNADNR n.n.)”, a dat el din umeri.

Cu toate acestea, Dan Şova susţine că în acest an vom circula pe încă 142 de km noi de autostrăzi.

Unul dintre motivele pentru întârzierile în construcţie o constituie diferitele probleme apărute pe şantiere, printre care şi alunecările de teren sau devierile de utilităţi.

Cele mai apropiate termene de deschidere de autostrăzi sunt luna mai, când ar urma să fie gata în întregime autostrada Deva-Orăştie, sau sfârşitul verii, când se vor finaliza lucrările pe Nădlac-Arad (lot 2) şi pe Orăştie-Sibiu (lot 1), potrivit constructorilor care lucrează pe aceste drumuri.

Ministrul delegat: Până la sfârşitul lui 2015 se va circula continuu pe autostradă de la Nădlac la Sibiu

Ministrul delegat Dan Şova a detaliat miercuri seara, la TVR, stadiul actual al construcţiei de autostrăzi pe Coridorul IV, care traversează România de la vest la est. Toate tronsoanele de pe Coridorul IV au finanţare asigurată în proporţie de 85% din fonduri europene.

„În acest moment avem şapte tronsoane, de la Nădlac la Sibiu, aflate în execuţie. Sunt finanţate şi lucrăm la ele. Pe Nădlac-Arad, lotul 1 are 38% stadiul fizic, am scos-o din nou la licitaţie, o relicităm şi o termină. Timişoara-Lugoj este făcut lotul 1, iar lotul 2 acum este la reevaluare, o să fie atribuit. Pe 18 aprilie a venit hotărârea irevocabilă de la Curtea de Apel Bucureşti, acum se află la reevaluare. Imediat după Paşte (comisia de licitaţie a CNADNR n.n.)va anunţa un câştigător pe lotul 2 Timişoara Lugoj. În doi ani ar putea fi operaţională”, a spus Şova.

De la Lugoj la Deva este realizat un tronson, iar alte 3 tronsoane sunt în licitaţie. Pentru unul din tronsoane comisia de licitaţie s-a întrunit miercuri, iar pentru celelalte două câştigătorii vor fi anunţaţi săptămâna viitoare.

Autostrada de la Deva la Orăştie va fi inaugurată în lune mai. Este finanţată pe programul ISPA şi trebuie terminată până în iunie, pentru că în caz contrar se pierdeau banii europeni.

Între Orăştie şi Sibiu sunt alte patru tronsoane. Tronsoanele 1 şi 2 se termină anul acesta. “Pe 3 şi 4 sunt probleme cu alunecările de teren. Pe 3 este o alunecare de teren pe o lungime de 600 de metri, pe 4 o alunecare de teren pe 6 km. Orastie-Sibiu, lotul 4, nu se va putea termina anul acesta”, a declarat Şova.

El a adăugat că până la sfârşitul lui 2015 se va circula continuu de la Nădlac la Sibiu.

Compania care va construi Comarnic-Braşov va fi anunţată în octombrie

Dan Şova a mai declarat la TVR că în octombrie va fi anunţat câştigătorul contractului pentru construcţia autostrăzii Comarnic-Braşov. “Comarnic-Braşov a eşuat anterior pentru că proiectul nu a fost bancabil”, spune Şova.

În noiembrie CNADNR va anunţa câştigătorul licitaţiei pentru Centura de Sud a Bucureştiului, iar în decembrie pentru Piteşti-Craiova.

“Toate aceste autostrăzi vor fi făcute cu finanţare privată, trebuie să găsim investitori. Pe Centura Sud sunt 4 ofertanţi, pe Comarnic-Braşov sunt 4 ofertanţi, sunt companii foarte mari. Pe Craiova-Piteşti pe 8 mai abia se vor depune ofertele”, a dat asigurări ministrul delegat.

Cât priveşte Autostrada Transilvania, după 30 aprilie CNADNR va organiza licitaţii pe concesiuni pe fiecare tronsoanele rămase din Autostrada Transilvania.

Între 2014 şi 2020 România va avea la dispoziţie pentru autostrăzi maximum 4 miliarde de euro

În opinia ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine, în a doua jumătate a acestui an, Guvernul va trebui să stabilească proiectele de autostrăzi prioritare ce vor fi finanţate de UE pe alocarea financiară 2014-2020.

“În perioada 2014-2020, maximul de finanţare europeană pentru autostrăzi va fi între 3,5 şi 4 miliarde de euro. Din aceşti bani poţi să iei până la 85% pentru un tronson. Pe alocarea financiară 2014-2020 putem discuta de Iaşi -Târgu Mureş, Iaşi- Bacău -Braşov, de Coridorul IX Ploieşti- Iaşi -Ungheni (sau Albiţa), sau de Ploieşti-Alexandria-Craiova –Calafat”, a detaliat Şova.

Iaşi -Târgu Mureş poate fi construită în concesiune.

Şova a precizat că el a prezentat investitorilor cu care a avut discuţii de când este ministru că de la Borş la Câmpia Turzii la Târgu Mureş- Iaşi - Ungheni se creează un coridor Est- Vest în România care ar atrage circulaţie foarte multă din afara României. “Problema este că trebuie să stabileşti cât costă şi cine e interesat să construiască. Văd acum că e foarte dificil să convingi pe cineva să finanţeze 58 de km, Comarnic- Brasov. Să încerci să convingi pe cineva să finanţeze 500 de km, cât este acolo, este o încercare foarte mare, nu e simplu. Se poate face, dar va dura”, crede ministrul delegat, carec a adăugat că de altfel această misiune îi va reveni ministrului Transporturilor, Relu Fenechiu.

Citește și: