Silviu Bănilă
115 vizualizări 23 oct 2014
„Deficitul de încasare a TVA-ului este în esenţă un indicator al eficacităţii – sau al ineficacităţii - măsurilor de asigurare a respectării legislaţiei privind TVA şi a măsurilor de conformare la legislaţia privind TVA, în întreaga UE. Datele prezentate azi arată că mai sunt multe de făcut. Statele membre nu îşi pot permit să piardă venituri de o asemenea amploare. Ele trebuie să crească presiunea şi să ia măsuri decisive pentru a recupera aceste sume care se cuvin bugetelor publice. Comisia, în ceea ce o priveşte, se concentrează în continuare pe reformarea fundamentală a sistemului de TVA, pentru a-l face mai robust, mai eficient şi mai greu de fraudat”, a declarat Algirdas Šemeta, comisarul pentru fiscalitate.
 
Deficitul de încasare a TVA-ului este diferenţa dintre veniturile din TVA preconizate şi veniturile din TVA efectiv colectate de către autorităţile naţionale. În timp ce neconformarea contribuie, cu siguranţă, în mod semnificativ la acest deficit de venituri, deficitul de încasare a TVA-ului nu se datorează numai fraudelor. TVA-ul neîncasat este determinat, printre altele, şi de falimente şi insolvenţe, de erori statistice, de plăţi întârziate şi de evitarea plăţii TVA-ului fără a încălca legislaţia, informează ec.europa.eu.
 
În 2012, cele mai mici deficite de încasare a TVA-ului au fost înregistrate în Olanda (5% din veniturile preconizate), Finlanda (5%) şi Luxemburg (6%). Cele mai mari deficite de încasare a TVA-ului au fost în România (44% din veniturile din TVA preconizate), Slovacia (39%) şi Lituania (36%). Unsprezece state membre şi-au diminuat deficitul de încasare a TVA-ului între 2011 şi 2012, în timp ce în alte 15 s-a constatat o creştere. Grecia a înregistrat cea mai semnificativă îmbunătăţire între 2011 (9,1 miliarde de euro) şi 2012 (6,6 miliarde de euro), deşi continuă să fie unul dintre statele membre cu un mare deficit de încasare a TVA-ului (33%).
 
Studiul privind deficitul de încasare a TVA-ului este finanţat de Comisie ca parte a activităţii sale de reformare a sistemului de TVA din Europa şi de combatere a fraudelor şi a evaziunii fiscale. Soluţionarea problemelor cauzate de deficitul de încasare a TVA-ului necesită o abordare multidimensională.
 
O atitudine mai severă în raport cu evaziunea şi o intensificare a aplicării măsurilor vizând respectarea legislaţiei la nivel naţional, sunt esenţiale. Reforma sistemului de TVA, lansată în decembrie 2011, a creat deja instrumente importante pentru asigurarea unei protecţii mai bune împotriva fraudelor din domeniul TVA (a se vedea IP/11/1508). De exemplu, mecanismul de reacţie rapidă, adoptat în iunie 2013, permite statelor membre să reacţioneze mult mai rapid şi mai eficient în cazurile de fraudă în materie de TVA brusc apărute şi de mare amploare.
 
Cu cât este mai simplu sistemul, cu atât le este mai uşor contribuabililor să respecte normele. Prin urmare, Comisia s-a concentrat în mod intenţionat asupra simplificării sistemului de TVA pentru întreprinderile din întreaga Europă. De exemplu, în 2013 au intrat în vigoare noi măsuri pentru facilitarea facturării electronice şi dispoziţii speciale pentru întreprinderile mici (a se vedea IP/12/1377), iar declaraţia standard propusă privind TVA (a se vedea IP/13/988) va reduce în mod semnificativ sarcina administrativă pentru întreprinderile cu activităţi transnaţionale. De la 1 ianuarie 2015, va începe să funcţioneze un ghişeu unic destinat serviciilor electronice şi operatorilor de telecomunicaţii. Acesta va promova o mai bună conformare, prin simplificarea procedurilor privind TVA pentru aceste întreprinderi, permiţându-le să depună o singură declaraţie privind TVA pentru toate activităţile lor de pe întreg teritoriul UE.
 
Totodată, este necesar ca ţările membre să îşi modernizeze administraţiile care se ocupă de TVA pentru a reduce deficitul de încasare a acestuia. De exemplu, măsuri care au potenţialul de a îmbunătăţi procedurile sunt descrise în raportul privind colectarea TVA-­ului şi procedurile de control din statele membre, în contextul resurselor proprii ale UE, publicat în februarie 2014.
 
Statele membre trebuie să îşi reformeze sistemele naţionale de impozitare într-un mod care să faciliteze conformarea, să descurajeze evaziunea şi evitarea, precum şi să îmbunătăţească eficienţa colectării impozitelor. Comisia a oferit orientări clare în acest sens prin intermediul recomandărilor specifice fiecărei ţări. Deşi s-a sperat că actualizarea va cuprinde şi date despre Cipru şi Croaţia, aceasta nu a fost posibil din cauza nefinalizării revizuirii conturilor naţionale ale Ciprului şi a compilării datelor pentru Croaţia.

Citește și: