Teona Tomoiaga
544 vizualizări 4 dec 2019

Directiva 96 din 2003 impune un nivel minim al accizelor de 330 euro/mia de litri pentru motorină şi 359 euro/litri în ceea ce priveşte benzina, nivel calculat la cursul publicat în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul anterior. Pentru conversie, a fost stabilit un curs de 4,7511 de lei, iar eliminarea supraacizei ar putea duce nivelul acesteia sub cel stabilit de directivă, situaţie în care Ministerul Finanţelor ar trebui să majoreze acciza.

Pe de altă parte, deputatul PNL Robert Sighiartău a afirmat că, începând cu 1 ianuarie 2020, românii vor plăti, în medie, cu 20 de lei mai puţin la un plin de combustibil de 60 de litri. „Dacă faceţi un calcul supraacciza însemna 0,32 cenţi. Cu TVA-ul aferent pe această valoare înseamnă undeva la 0,38 cenţi pe litru. Dacă se face un calcul la un plin de 60 de litri înseamnă peste 20 şi ceva de lei la un plin de combustibil”, a spus Robert Sighiartău, în Parlament.

„Calculele care s-au făcut sunt pur teoretice, în practică o să vedem ce se întâmplă”, spune economistul Mircea Coşea. „În primul rând această acciza trebuie să fie regândită şi pusă în alt cadru, pentru că menirea ei a fost să contribuie la un cont prin care guvernul să dezvolte infrastructură, nu s-a întâmplat aşa ceva. Destinaţia ei a fost ratată de la început şi este bine că s-a gândit modul în care ea poate fi utilizată. În al doilea rând, dacă o scoteam, foarte bine, teoretic avem o economie la plinul de carburant, dar la noi există o situaţie destul de complicată cu distribuitorii de carburant, eu aş spune chiar într-un fel de tip monopolist. Nu s-au prea văzut până acum cazuri în care excluderea a unei părţi a costului să ducă şi la ieftinirea preţului. Nu cred că aşa de repede vom vedea o scădere bruscă a preţurilor la carburanţi, poate chiar nici nu o să fie, pentru că distribuitorii au fel de fel de mijloace pentru a atenua această scădere, fie preţul brutului, fie fel de fel de alte situaţii conjuncturale. În al treilea rând trebuie avut în vedere că există o implicare pe buget, scoaterea acestei taxe duce la o pierdere importantă de bani colectaţi la bugetul statului. Există obligaţia, spun eu, cu litere mari, obligaţia că acest guvern, guvernul Orban, scoţând această acciza să găsească alte cai de eficientizare a activităţii economice, eventual de eficientizare a activităţii ANAF-ului, pentru a completă la buget pierderea pe care acciza, prin diminuarea ei, o are. Într-o economie normală, într-o economie care funcţionează bine o astfel de reducere ar trebui să ne umple, aş spune eu, un uz de carburant şi de optimism. Dar având în vedere că economia României funcţionează după nişte reguli câteodată foarte speciale, foarte originale, trebuie să fim prudenţi şi să nu ne îmbărbătăm prea mult că lucrurile vor merge într-un foarte mare bine”, a declarat Mircea Coşea la Digi 24.

Analistul Adrian Benţa a declarat, pentru MEDIAFAX, că atunci când am aderat la comunitatea europeană, ne-am înscris într-un calendar referitor la cât de mult să fie crescute accizele la carburanţi şi trebuie să veridicăm dacă România mai face parte din acest program. “Atunci când am aderat la comunitatea europeană am luat un calendar privind cât de mult să fie crescute aceste accize. Noi trebuie să verificăm acum dacă suntem şi în calendarul de aderare. Dacă suntem în continuare pe programul de aderare, procentele sunt mai mici, atunci nu va fi niciun fel de problemă. Dacă nu, ar trebui să respectăm directiva să nu ne trezim cu vreo procedura de infringement”, a spus specialistul.

Potrivit acestuia, trebuie să aşteptăm ca decizia eliminării supraacizei la carburanţi să apară publicată. “Deocamdata, să vedem această decizie publicată în monitorul preţurilor, pentru că acciza este o taxă care se percepe foarte uşor la bugetul de stat. Aceasta se percepe o singură dată, când se pun în circulaţie respectivele bunuri. În cazul nostru, este vorba despre combustibil, ţigări, băuturi alcoolice. Plăteşti o singură dată indiferent de cât de mulţi operatori sunt după aceea. Nu e ca TVA-ul. Sunt puţini operatori economici care lucrează în accize şi este foarte uşor de încasat la bugetul de stat. Noi acum discutăm în mod imprompriu despre supraaciză. Supraaciza a fost eliminată la 1 ianuarie 2016, prin noul Cod Fiscal. Deci nu e vorba de celebra supraaciză, ci de o acciza obişnuită care e mai mare. În acest moment, acciza este de 2,4 lei pe litru pentru benzina fără plumb şi 1,90 acciza pentru motorină. Comunitatea îşi exploatează cetăţenii, este absolut legal, conform directivei, ca apelând la această acciză să se plătească şi TVA, adică preţul de raft al combustibilului să fie acciza plus 19%. Deci taxele sunt undeva la 50-60%, destul de mult”, a mai susţinut expertul.

Adrian Benta a precizat că după ce acciza va fi redusă, se va decide dacă este nevoie de adoptarea unei o ordonanţe de urgenţă pentru a ne plasa pe nivelul directivei impuse de Uniunea Europeană.

Statul român a colectat, din septembrie 2017 şi până în prezent suma de aproximativ 5,850 miliarde de lei, prin introducerea supraaccizei la carburanţi, potrivit răspunsului Ministerului de Finanţe la interpelarea adresată de deputatul PNL Florin Roman, Ministerul a precizat că majorarea accizei la carburanţi nu este evidenţiată separat în execuţia bugetară: „Majorarea accizei pe litru de carburant, începând cu data de 15 septembrie 2017, nu este evidenţiată separat în execuţia bugetară, ci se regăseşte în totalul încasărilor din accize. Potrivit execuţiei de casă a bugetului de stat, acciza încasată este evidenţiată distinct pentru fiecare categorie de produs accizabil (benzină, motorină, etc)”.

 

Citește și: