Claudia Medrega
1754 vizualizări 26 oct 2018

Tot străinii trebuie să ne aducă cu picioarele pe pământ. Mai avem nevoie de o generaţie, pentru a reduce diferenţa dintre România şi ţările occidentale, atrage atenţia Ewald Nowotny, guvernatorul Băncii Austriei. Au trecut 30 de ani de la Revoluţie, iar noi nu avem în prezent nici măcar o dată certă pentru adoptarea euro, scrie Ziarul financiar

Convergenţa condiţiilor de trai ale ţărilor din regiune către eco­no­miile din Europa de Vest a în­ce­tinit după criza financiară şi eco­no­mică din 2008, astfel că va fi ne­voie de mai mult de o generaţie pentru a re­duce decalajul, reiese din discursul lui Ewald Nowotny, guvernatorul Băncii Naţio­na­le a Aus­triei, transmis pentru conferinţa ”The Danube Triangle Convergence - Convergence towards euro enlargement“ organizată joi la sediul BNR. Speranţele de armonizare a nive­lu­rilor veniturilor cu standardele occidentale într-o singură generaţie, cum se estima la înce­putul tranziţiei, nu mai sunt plauzibile.

”În timp ce convergenţa deplină a PIB/lo­cuitor până în 2030 părea un scenariu realist în anii de boom economic care au prece­dat cri­za din 2008, acest obiectiv s-a îndepărtat din ce în ce mai mult în viitor. Va fi nevoie de mai mult de o generaţie pentru a reduce deca­la­jul de venituri,“ apreciază Ewald Nowotny, care este şi membru al consiliului guverna­to­rilor Băncii Centrale Europene.

România nu este sceptică în pri­vinţa adoptării euro, dar guvernatorul BNR Mugur Isărescu cere mai mult realism.

”România a parcurs, cu siguranţă, un drum lung în ceea ce priveşte convergenţa economică, un proces al cărui început este legat de perspectivele de aderare la UE, înregistrând o creştere semnificativă a PIB pe cap de locuitor ca pondere din media zonei euro (bazată pe PPS), de la 31,7% în 2005 până la 58,6% în anul 2017,” a declarat guvernatorul Mugur Isărescu în conferinţa de la BNR. ”Ţările din regiune au înregistrat o tendinţă similară: Bulgaria a variat de la 33% la 47%, în timp ce Republica Cehă, Ungaria şi Polonia, care au început de la un nivel mai avansat, au adăugat 9-20 puncte procentuale la acelaşi indicator în perioada 2005-2017. Totuşi, acest proces este încă departe de finalizare în aceste ţări care nu fac parte din zona euro.“   

Atingerea unui anumit grad de con­vergenţă a venitului pe cap de locuitor înain­te de trecerea la euro este esenţială, deoarece o mare discrepanţă de convergenţă poate com­plica gestionarea ciclului de afaceri, în absenţa unei politici monetare indepen­den­te, consideră guvernatorul BNR. El a mai arătat că îngri­jorarea bancherilor cen­trali în privinţa atingerii obiectivului de sta­bilitate a preţurilor nu este întotdeauna în con­cordanţă cu dezideratul unei creşteri eco­no­mice rapide. Acest lucru dă uneori impresia că ban­cherii cen­trali limitează ritmul de dezvoltare a economiilor naţionale.

bancnote de 200 de euro

Înainte de a intra în zona euro, o ţară tre­bu­ie să respecte criteriile economice nominale incluse în Tratatul de la Maastricht legate de sustenabilitatea fiscală, stabilitatea preţurilor, convergenţa ratelor dobânzilor pe termen mediu şi lung şi stabilitatea cursului de schimb. Însă, îndeplinirea criteriilor nominale este o condiţie necesară, dar nu şi suficientă pentru trecerea la euro, fiind necesară şi realizarea con­vergenţei reale, respectiv convergenţa stan­dardelor de viaţă sau a PIB-ului real pe cap de locuitor către nivelul din zona euro.

România nu are o dată ţintă pentru adoptarea euro, la fel ca Cehia, Ungaria şi Polonia, iar după ce în ultimii ani, devenise fruntaşă în privinţa îndeplinirii criteriilor de la Maastricht privind convergenţa nominală pentru a adera la zona euro, în 2017 şi în prima parte a anului 2018 nu a mai reuşit să bifeze criteriul privind inflaţia sau pe cel referitor la dobânzile pe termen lung.

Care sunt condiţiile pentru adoptarea euro

- Înainte de adoptarea propriu-zisă a euro, ţările candidate trebuie să treacă printr-o perioadă intermediară de cel puţin doi ani, denumită mecanismul de schimb valutar (ERM II), interval în care va fi testată stabilitatea monedei naţionale. Astfel, cursul trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat. Celelalte criterii de convergenţă sunt legate de sustenabilitatea fiscală, stabilitatea preţurilor şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen mediu şi lung.

- O ţară trebuie să respecte criteriile economice nominale incluse în Tratatul de la Maastricht înainte de a intra în zona euro: deficitul bugetar nu poate depăşi 3% din PIB, datoria publică trebuie limitată sub 60% din PIB, iar inflaţia să nu depăşească cu 1,5% media celor mai performante trei ţări din zona euro. Rata medie a dobânzii pe termen lung nu trebuie să depăşească cu mai mult de două puncte procentuale rata înregistrată de cele trei state membre care au cele mai bune rezultate în ceea ce priveşte stabilitatea preţurilor.

- Romånia îndeplinea după prima jumătate a anului 2018, respectiv în 2017, câte patru criterii de convergenţă reală, respectiv criteriile legate de deficitul bugetar (sub 3% din PIB), datoria publică şi cursul de schimb, precum şi condiţia privind dobânzile pe termen lung în acest an şi criteriul privind inflaţia medie anuală în 2017.

- Pe lângă monitorizarea sustenabilităţii îndeplinirii criteriilor de convergenţă reală, au intrat în prim-plan în ultimii ani şi procedura privind dezechilibrele macroeconomice şi criteriile de convergenţă reală. Iar în acest an, liderii din zona euro au adus în discuţie necesitatea unor progrese ale ţărilor candidate privind reforma justiţiei, lupta contra corupţiei şi stabilitatea băncilor.

Vezi mai multe detalii, pe zf.ro.

 

Citește și: