779 vizualizări 11 sep 2019

Încă din anul 2006, legea societăţilor 31/1990 prevedea că activul net al unei societăţi trebuie să înregistreze o valoare cel puţin egală cu jumătate din capitalul social. Pentru societăţile care nu respectă această regulă timp de 2 ani consecutiv, părţile interesate (inclusiv autorităţile fiscale) pot solicita dizolvarea societăţii. În practică, riscul de dizolvare a rămas unul teoretic, iar multe societăţi au continuat să raporteze un activ net mai mic decât limitele prevăzute de lege fără a fi sancţionate. Acest lucru ar explica şi numărul mare de companii care, în prezent, încalcă aceste reguli.

Mai precis, potrivit analizei noastre, 46% din societăţile active din România au înregistrat un activ net mai mic decât jumătate din capitalul social la sfârşitul anului 2016, respectiv 39% la sfârşitul anului 2017 – ceea ce reprezintă aproximativ 270,000 de societăţi active, precizează, într-un comentariu, Raluca Popa.

În acest context, un proiect de modificare a legii societăţilor, intitulat Ordonanţa pentru instituirea unor măsuri privind societăţile decapitalizate, prevede ca Ministerul Finanţelor Publice să publice pe pagina sa de internet o listă cu societăţile al căror activ net s-a diminuat la mai puţin de jumătate din valoarea capitalului social. ANAF va formula acţiuni de dizolvare împotriva tuturor societăţilor care sunt înscrise doi ani consecutiv în această listă.

„De ce va face ANAF acest lucru? Răspunsul este unul foarte simplu: societăţile cu activ net mai mic decât jumătate din capitalul social sunt societăţi care înregistrează pierderi şi, prin urmare, plătesc mai puţine impozite la stat. Astfel, de ce ar mai fi ţinute în viaţă? Mai mult, în cazul societăţilor care au înregistrat un activ net sub limita prevăzută de lege, şi care au datorii faţă de acţionari/asociaţi, este obligatorie majorarea capitalului social prin conversia în acţiuni/părţi sociale a datoriilor faţă de acţionari/asociaţi”, spune Raluca Popa.

Introducerea acestor măsuri a fost precedată de o serie de acţiuni/modificări legislative care au arătat interesul sporit al autorităţilor pentru această problemă.

Spre exemplu, în anul 2015 au fost transmise notificări către societăţile care raportau astfel de rezultate şi prin care li se reamintea obligaţia reconstituirii activului net. Ulterior, un raport al Curţii de Conturi cu privire la modalitatea de stabilire a strategiei de control şi selecţia companiilor atrăgea atenţia ANAF că nu se concentrează mai mult asupra societăţilor care au pierderi/activ net negativ. Chiar dacă poziţia activului net este unul dintre criteriile incluse în analiza de risc a ANAF, din analiza Curţii de Conturi a rezultat că societăţile aflate în această situaţie nu erau controlate cu prioritate.

Începând cu anul 2017, formularul de bilanţ conţine un câmp special care trebuie completat dacă regula activului net nu este îndeplinită. Prin urmare, se doreşte o mai bună urmărire a acestor societăţi.

În concluzie, societăţile care au un activ net mai mic decât jumătate din capitalul social ar trebui să analizeze cu atenţie care sunt mecanismele de redresare a activului net în termenul prevăzut de lege şi, acolo unde este cazul, să demareze procedura de conversie a împrumuturilor faţă de acţionari în acţiuni/părţi sociale, conchide specialistul.

 

Citește și: