4239 vizualizări 27 iun 2011


Statul vrea să ştie mai multe despre români. Nu este vorba despre un sondaj de opinie sau despre un studiu, ci despre un proiect de lege promovat de Guvern prin aplicarea căruia statul va avea acces la mai multe informaţii privind convorbirile telefonice şi e-mailurile trimise de români. Proiectul de lege a fost lansat în dezbatere publică pe situl Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI).

Printre informaţiile la care statul ar putea avea acces se numără cele legate de destinaţia şi de durata unei convorbiri precum şi de momentul şi locul din, respectiv în care a fost trimis un e-mail. Ministerul a precizat, în proiectul de lege, că nu va fi vorba despre date legate de conţinutul mesajelor. Astfel, conform articolului 1, alineatul 2 din proiectul de lege, "prezenta lege se aplică datelor de trafic şi de localizare a persoanelor fizice şi juridice precum şi datelor necesare pentru identificarea abonatului sau a utilizatorului înregistrat".

Datele reţinute vor fi distruse după şase luni "prin proceduri automatizate, ireversibil"

Conform documentului, furnizorii de servicii de comunicaţii vor fi obligaţi să stocheze timp de şase luni aceste date, pe banii lor. La finalul perioadei de şase luni, datele reţinute vor fi distruse "prin proceduri automatizate, ireversibil", excepţie făcând doar cele puse la dispoziţia autorităţilor, după cum se precizează în expunerea de motive ataşată proiectului de lege.

Datele furnizate în baza acestei legi vor putea fi folosite de către autorităţi în vederea prevenirii, cercetării, descoperirii şi urmăririi infracţiunilor grave, cum ar fi criminalitatea organizată sau terorismul, se specifică în document.

La ce informaţii ar putea avea acces statul:

• date necesare pentru urmărirea şi identificarea sursei unei comunicări;

• date necesare pentru identificarea destinaţiei unei comunicări;

• date necesare pentru a determina data, ora şi durata comunicării;

• date necesare pentru identificarea tipului de comunicare;

• date necesare pentru identificarea echipamentului de comunicaţie al utilizatorului sau a dispozitivelor ce servesc utilizatorului drept echipament;

• date necesare pentru identificarea locaţiei echipamentului de comunicaţii mobile.

Ce obligaţii au furnizorii de servicii de comunicaţii:

Furnizorii de reţele publice şi de servicii de comunicaţii electronice vor fi obligaţi să transmită anual către MCSI informaţii despre:

• numărul cazurilor în care informaţiile au fost furnizate autorităţilor;

• perioada de timp scursă între reţinerea datelor şi solicitarea de transmitere a acestora de către autorităţi;

• numărul de cazuri în care solicitările de date nu au putut fi îndeplinite.

Guvernul vrea să devină "Big Brother" pentru că aşa cere UE

În ceea ce priveşte motivul pentru care statul vrea să ştie mai multe informaţii despre e-mailurile şi despre discuţiile telefonice ale românilor, acesta este UE, respectiv o directivă europeană creată pentru a facilita lupta împotriva crimei organizate dar şi rezolvarea altor cazuri, prin accesul la o astfel de bază de date.

În data de 15 martie 2006 a fost aprobată Directiva Uniunii Europene 2006/24/CE privind reţinerea datelor generate sau procesate în cadrul activităţii de furnizare de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului. Ea obligă furnizorii de reţele publice şi de servicii de comunicaţii electronice să asigure crearea unor baze în vederea păstrării datelor, pe o perioadă de 6 -24 de luni.

Pe data de 18 noiembrie 2008, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 298 privind reţinerea datelor şi a modificat Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.

Curtea Constituţională a României a abrogat pe data de 8 octombrie 2009 Legea nr. 298 considerând-o neconstituţională. Proiectul iniţiat de MCSI pune în aplicare Directiva 2006/24/CE, în conformitate cu decizia Curţii Constituţionale din 8 octombrie 2009. (Corina Vârlan)

Citește și: