Claudia Medrega
7586 vizualizări 21 ian 2019

Într-o luare de poziţie fără precedent, liderii băncilor din România avertizează guvernul că ordonanţa 114, care intro­du­ce taxa bancară, va aduce criza eco­no­mică în România şi va determina scă­derea investiţiilor şi a încrederii în viitor. Vineri, liderii celor mai mari bănci din România au organizat o conferinţă de presă comună pentru a-şi exprima reacţia solidară faţă de introducerea taxei pe activele bancare, scrie Ziarul financiar. Până acum, au protestat prin comunicate ale Asociaţiei Române a Băncilor şi ale Consiliului Patronatelor Bancare din România, însă executivul nu numai că nu a dat înapoi, ci aprecizat că taxa nu va fi anuală, ci trimestrială.

”Ordonanţa este suficient de puternică pentru a crea un tsunami,” avertizează Sergiu Oprescu, preşedintele ARB şi preşedinte executiv Alpha Bank. ”Este o ordonanţă care, din păcate, cheamă criza. Are aproape această valenţă de ”dans al ploii”. Răul produs prin această ordonanţă se mai poate repara doar pe planul stabilităţii finan­cia­re, dacă va urma un dialog care să o facă funcţională.”

Oprescu consideră că va mai trece mult timp până când investitorii îşi vor recăpăta încrederea în sistem. ”Suntem prea săraci ca să inventăm, să avem inovaţii care să se răzbune pe noi cu efecte de runda a doua.”

Bancherii aşteaptă o discuţie cu ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici, însă deocamdată nu s-a stabilit când se vor întâlni.

”Viabilitatea oricărui model economic este dată de diferenţa dintre venituri şi cheltuieli,” a declarat Sergiu Manea, preşedintele CPBR şi pre­şe­din­tele executiv al BCR, cea mai mare bancă din Ro­­mânia: ”Anumiţi jucători de pe piaţă vor încerca să reducă cheltuielile interne, ce ce înseamnă mai puţine investiţii. Noi am început să ne uităm ce putem să raţionalizăm. Avem sub revizuire toate pla­nurile de investiţii, taxa bancară duce la lipsă de încredere în economie şi scăderea cererii de credite.”

Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, unde 60% din acţionari sunt investitori ro­mâni, anunţă că au oprit proiectele de investiţii, printre care cel de digitalizare şi cel de renovare a 200 de sucursale, care ar fi dat de lucru firmelor din construcţii. ”După câţiva ani foarte buni, în care am crescut şi prin achiziţii, nu am reuşit să ne bucurăm de ceea ce am realizat. Am investit pro­fitul în capitalul băncii, în credite. Noi nu pu­tem să plecăm, să ne facem bagajele şi să plecăm în altă geografie,” spune Omer Tetik. ”Clienţii noştri nu pot să digere o creştere agresivă a dobânzilor. Vom diminua investiţiile. Nu vom să transmitem povara pe clienţi, deoarece nu este vina lor că s-a introdus o astfel de taxă. dar trebuie să fim mai selectivi. Nu vom fi în stare să încurajăm creditarea.” 

Radu Gheţea, preşedintele CEC Bank, de­ţinută integral de stat, a afirmat că banca în­cear­că găsirea unor soluţii pentru a compensa taxa pe active, respectiv reducerea cheltuielilor şi a investiţiilor.

Taxa pe activele băncilor, introdusă de guvernul PSD-ALDE începând cu 1 ianuarie 2019 şi prin care speră să adune la buget 3-4 miliarde de lei, este legată de evoluţia ROBOR. La ROBOR-ul din T4/2018, taxa bancară ar fi de 0,3%, dar este plătită de patru ori pe an, de unde rezultă o taxă finală de 1,2%.

Conform unei analize a BNR, taxa ban­ca­ră va reduce o bună parte din profitul siste­mu­lui bancar şi va trimite mai mult de jumătate din bănci pe pierdere, întrucât cea mai mare par­te a profiturilor este obţinută de primele cinci bănci din sistem. Chiar CEC Bank este la limita profitabilităţii cu această taxă bancară.

De la Viena, băncile austriece Erste, Raif­feisen, UniCredit, care deţin trei din cele mai mari cinci bănci din România, au criticat această taxă şi o interpretează drept un mesajul al guvernului că nu sunt bineveniţi în România şi sunt îndemnaţi să-şi reducă activele.

Apariţia taxei bancare ridică multe semne de întrebare privind situaţia economică şi a fi­nan­ţelor publice a României. ”Dacă totul merge atât de bine în România, aşa cum erau pre­zen­tările guvernului, de ce este nevoie de această taxă?” se întreabă Johann Strobl, CEO al Raiffeisen Bank International.

Întârzierea prezentării proiectului de buget pe 2019 provoacă apariţia zvonurilor că guvernul PSD-ALDE ar pregăti şi alte taxe, deoarece ar avea nevoie de încă 10-20 de miliarde de lei pentru a onora promisiunile electorale şi a închide bugetul.

Citeşte mai multe detalii despre impactul taxei pe activele băncilor în Ziarul Financiar.

 

Citește și: