Florin Jinga
6468 vizualizări 27 dec 2018

”Clujul, un oraş din Transilvania, arată unei ţări intrate la apă cum poate să se dezvolte,” începe articolul din publicaţia The Economist

Chiar dacă din 1990, 3-4 milioane de români au plecat peste hotare, în căutarea unui trai mai bun, Clujul a reuşit să îşi crească populaţia. Însă chiar şi acest oraş se confruntă cu un deficit al forţei de muncă, notează publicaţia.

Începând cu 1 ianuarie, România preia preşedinţia reuniunilor ministeriale ale UE, dar Comisia Europeană a atenţionat guvernul că reformele anticorupţie, infrastructura şi sistemul public de sănătate sunt puncte slabe. Deloitte plasează România pe ultimul loc în UE privind calitatea vieţii.

În aceste condiţii, în mod surprinzător, în Transilvania există un oraş în care oamenii se simt mândri. Cluj Napoca este unul dintre cele două oraşe ale României a cărui populaţie creşte, în loc să scadă. Deja este prea mic pentru cei 450.000 de locuitori. Primarul Emil Boc a promis, potrivit The Economist, că urmează să se construiască locuinţe pentru 200.000 de oameni. Activitatea de bază a Clujului, spune Boc, este susţinută de cei aproximativ 100.000 de studenţi.

După căderea comunismului, Clujul era ”un cimitir industrial”, îşi aminteşte Călin Hintea, de la Universitatea Babeş-Bolyai. Primarul de atunci şi-a petrecut mandatul instigând la revoltă împotriva minorităţii maghiare. Abia în 2007, Clujul a început să se dezvolte, când primarul Emil Boc, împreună cu Hintea, au făcut un plan strategic de dezvoltare. Acum, Clujul este sediu pentru 1.350 de companii de IT şi pentru 20.000 de ingineri şi dezvoltatori de software, în creştere de la 12.000, câţi erau în 2014.

La cinci ani de la ascensiunea sa spectaculoasă, Clujul a început să îşi atingă limitele. O cincime din populaţia aptă de muncă a României a plecat peste hotare. Şi Clujul se confruntă cu un deficit al forţei de muncă şi cereri de salarii tot mai mari. Wouter Reijers, un afacerist olandez,  îşi plăteşte angajaţii din IT dublu faţă de acum cinci ani. În construcţii, situaţia este mai dramatică. Fără muncitorii din Vietnam, în oraş nu s-ar mai putea construi nimic.

Între timp, în centrul vechi al Clujului, au apărut noi restaurante, iar clădirile istorice au fost restaurate. Dar boom-ul acesta a dus la creşterea preţurilor la proprietăţi. Chiar produsele alimentare şi bunurile de uz casnic sunt mai scumpe aici decât în alte părţi.

Foto: Primăria Cluj Napoca

Citește și: